Retrospectiva săptămânii 14.12 – 20.12.2014

Sumar: Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură; Remaniere guvernamentală la Bucureşti; Proiectul bugetului de stat la Românie pe 2015 pe agenda Parlamentului de la Bucureşti

România Internațional, 20.12.2014, 09:42

Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură

Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură, în cadrul unei şedinţe solemne a Parlamentului, la mai bine de o lună de la câştigarea alegerilor din 16 noiembrie. Joi, Klaus Iohannis a demisionat de la şefia Partidului National Liberal. In aceeaşi zi, liberalii au ales-o pe deputata Alina Gorghiu, un avocat de 36 de ani, în funcţia de preşedinte interimar al partidului. Gorghiu, fosta purtătoare de cuvânt a campaniei prezidenţiale, este prima femeie ajunsă la conducerea liberalilor. Ea va fi interimar până la Congresul din 2017, la care PNL şi PDL vor deveni un singur partid, cu o conducere unitară. Până atunci, Alina Gorghiu va asigura conducerea PNL alături de liderul PDL, Vasile Blaga.

Remaniere guvernamentală la Bucureşti

România are un nou guvern, al patrulea consecutiv condus de liderul social-democrat Victor Ponta. Executivul, care a fost validat luni de plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, este format din reprezentanţi ai alianţei de centru-stânga PSD-UNPR-PC şi ai PLR, formaţiune care înlocuieşte UDMR, retrasă de la guvernare. In noua formulă guvernamentală, apar opt nume noi, în timp ce 14 miniştri îşi păstrează portofoliile. Premierul Ponta a dat asigurări că, în plan economic, vor fi menţinute acele măsuri care fac ca mediul de afaceri să fie stabil şi predictibil. Este vorba despre cota unică de 16%, scutirea de impozit a profitului reinvestit, scăderea CAS pentru angajator. Alte priorităţi pe agenda cabinetului sunt proiectele asociate fondurilor europene, infrastructurii de transport, justiţiei, educaţiei, agriculturii şi mediului.

Proiectul bugetului de stat la Românie pe 2015 pe agenda Parlamentului de la Bucureşti

Proiectul legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2015 s-au aflat întreaga săptămână pe agenda Parlamentului de la Bucureşti, după ce au fost aprobate vinerea trecută de guvern. Bugetul nu prevede noi taxe şi impozite, potrivit premierului Victor Ponta. El a precizat că principalii ordonatori de credite vor primi în 2015 mai mulţi bani decât în acest an. Viitorul buget a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, o inflaţie anuală de 2,2 procente şi un deficit bugetar de 1,8%.

Ordonanţa de urgenţa a guvernului privind migraţia aleşilor locali declarată neconstitutională de CCR

Curtea Constituţională a României a stabilit că legea prin care Parlamentul a aprobat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Aceasta permitea primarilor să părăsească formaţiunea din care făceau parte în momentul alegerii în funcţie şi să adere la alta, fără să-şi piardă mandatul. Numeroşi primari au profitat, de altfel, de prevederile ordonanţei, iar soarta lor este, acum, incertă. Opozitia de centru-dreapta a apreciat, la momentul in care a depus contestaţia la Curte, că ordonanţa încurajează migraţia politică, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale.

Comemorarea a 25 de ani de la Revoluţia anti-comunistă din România

Românii au comemorat 25 de ani de la revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La Timişoara, locul unde s-a aprins scânteia revoltei, au avut loc întreaga săptămână manifestări menite să reamintească de sacrificiul celor care, în acel an, au luptat pentru libertate cu riscul propriei vieţi. Declanşată la Timişoara pe 16 decembrie, revoluţia s-a extins în alte mari oraşe din România şi a culminat, la Bucureşti, pe 22 decembrie, zi în care a căzut regimul condus de Nicolae Ceauşescu. Peste 1000 de oameni au pierit în zilele Revoluţiei. La Bucureşti, Parlamentul s-a întrunit într-o şedinţă solemnă dedicată marcării unui sfert de veac de la Revoluţia anticomunistă.

Un accident aviatic soldat cu 4 morţi redeschide dezbaterea privind eficienţa sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă

Un nou accident aviatic, soldat cu patru victime, petrecut în sud-estul României, aruncă îndoieli asupra activităţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Un elicopter al serviciului medical de intervenţie rapidă SMURD s-a prăbuşit în lacul Siutghiol, din nordul Constanţei, la aproximativ 500 de metri de mal. În momentul producerii accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune medicală. Au apărut imediat suspiciuni că operaţiunile de salvare a victimelor au început cu întârziere si s-au desfăşurat cu dificultate. Niciuna dintre persoanele aflate la bord nu a putut fi salvată. Procurorii militari au început urmărirea penală în rem (asupra faptelor) şi pentru ucidere din culpă în acest caz. Seful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa a fost destituit, iar prefectul judeţului Constanţa a fost eliberat din funcţie, Guvernul consideră că la Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă este nevoie de un audit extern privind nivelul de pregătire al oamenilor din sistem şi procedurile aplicate în astfel de situaţii.

Traian Băsescu la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României

Traian Băsescu a participat la Bruxelles la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României. La summit, liderii UE au decis să înfiinţeze Fondul european pentru investiţii strategice, ce ar urma să atragă din partea statelor membre şi companiilor investiţii totale de 315 miliarde de euro. Referitor la situaţia din Ucraina, şefii de stat şi de guvern europeni au decis să continue să ajute la procesul de reformă din această ţară. În acelaşi timp, noul preşedinte al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să elaboreze o strategie pe termen lung faţă de Rusia. Liderii europeni nu au mai impus Rusiei noi sancţiuni, în contextul în care ţara este afectată de câteva zile de o criză financiară dură. In schimb UE a aprobat o nouă serie de măsuri vizând Crimeea, pentru a marca opoziţia Europei faţă de „anexarea ilegală” a peninsulei ucrainene de către Moscova .