Retrospectiva săptămânii 16.03 – 22.03.2014

Sumar: Reacţii româneşti la anexarea Crimeii; Aderarea Republicii Moldova la UE, susţinută de România; MCV si Schengen; Justiţia deschide noi dosare cu personaje grele

Florentin Căpitănescu, 22.03.2014, 08:58

Reacţii româneşti la anexarea Crimeii

Într-o situaţie cu totul excepţională, cum este invadarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, clasa politică de la Bucureşti a reacţionat pe măsură, într-o solidaritate de-a dreptul rarisimă. De la pupitrul prezidenţial, Traian Băsescu -locomotiva criticilor aduse Rusiei în spatiul public românesc – a dezavuat amputarea teritoriului Ucrainei, vecină cu România. Şeful statului l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că redesenează graniţe în Europa, în încercarea de reface puzzle-ul Uniunii Sovietice. Preşedintele a fost secondat de premierul Victor Ponta, care şi-a exprimat speranţa că Occidentul va avea o ripostă adecvată la intervenţia militară, în conditiile în care, crede Ponta, există riscul ca Rusia să nu se mulţumească doar cu anexarea Crimeii. Ministerul de Externe de la Bucureşti apreciază, la rându-i, că anexarea Crimeii poate dinamita eforturile, întinse pe câteva decenii, de pacificare a întregului continent. De asemenea, diplomaţia română a reiterat că alipirea regiunii secesioniste Crimeea este un act nelegitim, prin care este încălcată independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Deşi nu are la îndemână pârghii decizionale, Opoziţia de la Bucureşti şi-a exprimat, şi ea, punctul de vedere. Principalele două formaţiuni de opozitie, PNL si PDL, susţin că România trebuie să-şi coordoneze acţiunile cu aliaţii din UE şi din NATO. De altfel, cu ocazia summit-ului liderilor europeni, la care România a fost reprezentată de Traian Basescu, UE a adăugat noi nume pe lista oficialilor ruşi cărora le-au fost impuse sancţiuni.

Aderarea Republicii Moldova la UE, susţinută de România

Contextul regional complicat i-a determinat pe preşedinţii României şi Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Traian Băsescu şi, respectiv, Nicolae Timofti, să aibă o întâlnire ce a părut nu doar necesară, ci obligatorie. La Iaşi, preşedintele amfitrion şi-a exprimat dezamăgirea că Republica Moldova, deşi a parafat, în noiembrie 2013, acordurile de asociere şi liber schimb cu UE, nu are fixat un orizont de timp în care ar putea deveni, în funcţie şi de mersul reformelor la Chişinău, membru al amplei construcţii europene. Şeful statului a plusat, spunând că perspectiva fermă a aderării Republicii Moldova şi Georgiei – aflată intr-o situatie similară – trebuie să fie o prioritate absolută pe agenda UE. În cadrul întâlnirii, oficialul de la Chişinău şi-a exprimat temerea că alipirea Crimeii nu a pus capat ambiţiilor expansive ale Moscovei, care ar putea avea pretenţii similiare şi în Transnistria, regiune separatistă pro-rusă aflată pe teritoriul Republicii Moldova. Odată cu precedentul Crimeii, Chişinăul are nevoie de garanţiile de securitate pe care le-ar aduce apartenenţa la spaţiul comunitar, a lăsat să se înţeleagă preşedintele Timofti. În ultimii ani, după instalarea la putere în republica ex-sovietică a unei coaliţii pro-europene, România a devenit copilotul Republicii Moldova pe sinuosul traseu spre UE. Unul presărat cu piedici puse de Rusia, fie direct, fie prin reprezentantul său în teritoriu, cum este numit, de unii analişti, Partidul Comunist din Republica Moldova.

MCV si Schengen

Ultimul raport aferent Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), prin care Comisia Europeana monitorizează parcursul justiţiei în România şi Bulgaria vecină, a fost aprobat, săptămâna aceasta, de Consiliul Afaceri Generale (CAGRE), reunit la Bruxelles. Cu această ocazie, Consiliul a salutat unele concluzii consemnate în raportul din ianuarie, cum ar fi bilanţurile pozitive ale unor importante instituţii judiciare-cheie, ca Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Poziţia Consiliului are o relevanţă aparte pentru România, în măsura în care aderarea sa la spaţiul Schengen continuă să-i fie condiţionată de bunul mers al justiţiei. Totuşi, România, care susţine că respectă, integral, condiţiile tehnice ale aderării, reclamă legatura, pe care o consideră nefirească, între intrarea în spaţiul de liberă circulaţie şi MCV.

Justiţia deschide noi dosare cu personaje grele

Potopul de anchete, arestări, procese şi sentinţe, multe dintre ele de închisoare cu executare, pe care justiţia l-a dezlănţuit asupra unor celebrităţi naţionale sau locale a continuat şi în această săptămână. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, a fost arestat preventiv, într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă. Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie – cavaleria grea în lupta cu acest fenomen devenit enedemic în administraţia românească -, Vlasov a fost prins în flagrant, în timp ce lua 200 de mii de euro pentru a interveni într-un litigiu de la Curtea de Arbitraj. Suma ar fi o primă tranşă dintr-un milion de euro, pe care acesta urma să îl primească de la denunţătorul din dosar pentru a influenţa un proces la Curtea de Arbitraj, unde fiica sa este prim-vicepreşedinte. La rându-i, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este cercetat, tot de DNA, pentru circa 20 de infracţiuni de abuz în serviciu.