Retrospectiva săptămânii 24.10 – 30.10.2021

Sumar: Noi restricţii antiepidemice / Scandalul certificatelor false / Piatra-Neamţ, un an mai târziu / Bani de la Bruxelles / Ziua Armatei şi centenarul ultimului Suveran

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 30.10.2021, 19:38

Noi restricţii antiepidemice

În aproape fiecare zi a săptămânii, numărul cazurilor noi de contaminare cu COVID-19 a fost, în România, de peste zece mii, iar cel al deceselor provocate de noul coronavirus a rămas de ordinul sutelor. Autoritățile au instituit obligativitatea aşa-numitului certificat verde pentru acces la majoritatea activităților sociale. Accesul în instituţiile publice, restaurante, teatre sau cinematografe se face doar pe baza acestui document, pentru obținerea căruia titularul trebuie să fi făcut schema completă de vaccinare, să fi trecut recent prin boală sau să fi fost testat negativ. Purtarea măştii de protecţie a redevenit obligatorie inclusiv în spaţiile deschise. A fost reintrodusă şi carantina de noapte, circulaţia fiind restricţionată între orele 22:00 și 5:00. Excepție fac persoanele vaccinate sau trecute prin boală, urgenţele sau deplasările în interes de serviciu. Teama de boală şi lehamitea de restricţii par să fi învins la mulţi români reticenţa faţă de vaccin, larg împărtăşită, de altfel, în multe ţări central şi est-europene. Bilanţul zilnic al inoculărilor a trecut, în general, de o sută de mii, cele mai multe fiind prime doze. Autorităţile cred că, dacă ritmul se menține, până la sfârşitul anului se poate depăși o rată vaccinală de 70% din populația de peste 12 ani, adică aproape 12 milioane de români vaccinaţi cu cel puțin o doză, faţă de mai puţin de şapte milioane în prezent.

Scandalul certificatelor false

Pandemia poate fi şi foarte lucrativă. Un centru de vaccinare anti-COVID-19 din Bucureşti s-a închis temporar, joi, după ce au apărut suspiciuni că acolo se eliberează certificate verzi false. Poliţiştii au făcut percheziţii domiciliare în Bucureşti şi au ridicat probe, iar aproape 170 de persoane vor fi duse la audieri. Un funcţionar public a fost reţinut. Procurorii susţin că funcţionari publici detaşaţi la centrul respectiv au trecut, pentru bani, în certificatele de vaccinare datele de identificare ale unor persoane care nu primiseră serul. Oamenii programaţi pentru vaccinare la acest centru vor fi trimişi către alte unităţi, iar activitatea va reporni după schimbarea întregii echipe implicate în eliberarea de certificate false.

Piatra-Neamţ, un an mai târziu

Dacă ancheta de la Bucureşti abia a început, în cea asupra tragediei de acum un an de la spitalul judeţean de urgenţă din Piatra-Neamţ (nord-est) se conturează primele concluzii. Spitalul, ca persoană juridică, şi zece persoane fizice sunt urmărite penal de procurori pentru incendiul de pe 14 noiembrie 2020, în care au murit zece pacienţi. Între cei puşi sub acuzare sunt şase manageri interimari ai unităţii sanitare, acuzaţi că nu au revizuit procedurile după ce spitalul a devenit suport COVID. Ei nu ar fi stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea la secţia de terapia intensivă. Aceleaşi acuzaţii le sunt aduse şi Spitalului de Urgenţă, precum şi celor două asistente medicale care în noaptea incendiului acordau îngrijiri bolnavilor de COVID-19 şi care au lăsat nesupravegheată, la căpătâiul unui pacient ce agoniza, o lumânare tip candelă de la care s-ar fi declanşat incediul. Sunt urmăriţi penal şi doi medici de la ATI, unul fiind chiar şeful acestei secţii, pentru falsificarea unor documente privind îngrijirile acordate pacienţilor. Coşmar recurent în sistemul sanitar românesc, incendii în secţiile de terapie intensivă, soldate cu numeroase victime, au mai avut loc, anul acesta, în spitalul bucureştean Matei Balş şi la spitalul judeţean Constanţa (sud-est).

Bani de la Bruxelles

Miniştrii europeni de finanţe au aprobat, joi, în Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al Uniunii, recomandarea Executivului comunitar privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, alături de cele ale Estoniei şi Finlandei. A fost ultima procedură înainte ca România să poată accesa fondurile alocate, iar primii bani ar putea ajunge în ţară până la sfârşitul anului. Este vorba, pentru început, de 3,7 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare. Suma totală alocată României prin PNRR e de peste 29 miliarde de euro. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a precizat că alocarea acestor fonduri nu este afectată de lipsa unui guvern cu puteri depline la Bucureşti. Până acum, la Bruxelles au fost aprobate 22 din cele 27 de planuri de redresare ale ţărilor membre, iar 17 state au şi primit o parte din bani.

Ziua Armatei şi centenarul ultimului Suveran

Luni, ceremonii militare şi religioase au fost organizate, ca în fiecare an, de Ziua Armatei Române, iar numeroase manifestări evocatoare au marcat împlinirea unui secol de la naşterea ultimului suveran al României, Regele Mihai I. Cele două momente se suprapun, fiindcă, în 1944, pe 25 octombrie, în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, armata elibera utima brazdă de pământ românesc ocupată de Ungaria horthystă. Istoricii spun că asaltul final putea avea loc cu câteva zile mai devreme, dar generalii au decis să-i dedice victoria, de aniversare, tănărului şi curajosului lor Rege. Pe 23 august în acelaşi an, el a dispus arestarea conducătorului de facto al statului, mareşalul Ion Antonescu, retragerea României din alianţa cu Germania hitleristă şi revenirea alături de aliaţii săi tradiţionali, Statele Unite şi Marea Britanie. Potrivit istoricilor, această decizie a scurtat războiul cu cel puţin şase luni şi a salvat sute de mii de vieţi. Trei ani mai tărziu, când ţara se afla, practic, sub ocupaţie militară sovietică şi era condusă de un guvern comunist marionetă, Regele a fost silit să abdice şi să se exileze în Occident.Suveranul a putut reveni în Patrie doar după Revoluţia anticomunistă din 1989, şi-a redobândit cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din proprietăţi. Regele Mihai a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii occidentale admiterea României în NATO, în 2004, şi UE, în 2007. S-a stins din viaţă pe 5 decembrie 2017.