Retrospectiva săptămânii 7-13.09.2025
4 moțiuni de cenzură... Guvernul rezistă! / Un nou an școlar sub semnul nemulțumirilor / Inflația, încotro? / Bucureștiul este solidar cu Polonia / România, spionată?
Roxana Vasile, 13.09.2025, 11:22
4 moțiuni de cenzură… Guvernul rezistă!
Guvernul de coaliţie din România a supravieţuit într-o singură zi, duminica trecută, fără emoții, celor nu mai puțin de patru moţiuni de cenzură depuse împotriva sa, ceea ce îi permite să decidă, în continuare, majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli. Executivul PSD-PNL-USR-UDMR spune că, numai astfel, poate să reducă cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, din cauza căruia ratingul de țară ar putea fi retrogradat la categoria junk, iar Bruxelles-ul ar putea continua să blocheze miliarde de euro din fondurile pe care le oferă. Or, ca să evite această perspectivă, guvernul a trimis în Parlament un al doilea pachet de măsuri fiscale cuprizând cinci proiecte legislative cu impact bugetar de peste 10 miliarde de lei. A accelerat aprobarea acestora prin procedura angajării răspunderii, care evită dezbaterile îndelungate, dar expune cabinetul la moţiuni de cenzură.
Cum cele patru moţiuni de cenzură depuse de opoziţie nu au trecut, cele patru proiecte de lege contestate vizând sănătatea, fiscalitatea şi reorganizarea companiilor de stat au fost considerate adoptate. Tot adoptat a fost considerat și al cincilea proiect, necontestat în Parlament, privind condițiile de pensionare ale magistraţilor. Reformele propuse aduc mai multă corectitudine pentru cetăţeni, transparenţă şi reguli clare, iar, de la jumătatea anului viitor, România va reveni pe o traiectorie de creştere – a promis premierul Ilie Bolojan. ʺDoar vă jucaţi de-a reforma. Nu tăiaţi deloc de la privilegiaţi, ci de la omul mic, de la cei care muncesc, pe când sinecurile şi pilele le menţineţi.ʺ – le-a reproșat guvernanților liderul opoziției suveraniste, George Simion. Pentru a fi puse în aplicare, proiectele trebuie să treacă de controlul Curţii Constituţionale.
Un nou an școlar sub semnul nemulțumirilor
Guvernul de la București continuă să se confrunte cu nemulțumiri în sectorul public. Un prim pachet de măsuri de austeritate adoptat în iunie, în numele realizării de economii la bugetul țării prevedea, printre altele, creşterea normei de predare a cadrelor didactice, reducerea tarifului pentru plata cu ora, mărirea numărului de elevi din clase sau comasarea unităților de învățământ cu mai puțin de 500 de elevi.
În semn de nemulțumire, luni, în prima zi a noului an școlar, zeci de mii de profesori au protestat în București și în țară, denunţând o criză fără precedent în învăţământul românesc din ultimii 35 de ani. Organizaţii de elevi și studenți au anunțat că susţin acţiunile de protest ale dascălilor şi au denunţat, la rândul lor, modificarea sistemului de acordare a burselor, prin care este diminuat cu mult numărul beneficiarilor, în numele efortului colectiv care li se cere tuturor românilor de rând pentru scăderea deficitului. Cele trei federaţii sindicale din Educaţie au anunțat că vor propune membrilor lor calendarul şi formele următoarelor acţiuni de protest.
Inflația, încotro?
Între timp, rata anuală a inflaţiei a urcat în România cu peste două procente în doar o lună – din iulie până în august – şi s-a apropiat de 10%, potrivit datelor făcute publice, joi, de Institutul Național de Statistică. Este efectul măririi, în vară, a cotelor la TVA și a accizei la motorină şi benzină, precum şi al renunțării la schema de ajutor guvernamental pentru plata facturilor la curent electric. Statisticienii notează că, de altfel, în topul scumpirilor din ultimele 12 luni, pe primul loc se situează energia electrică cu creşteri medii de aproape 66%. Urmează măririle de prețuri la fructe proaspete de aproximativ 42%, la serviciile de igienă şi cosmetică, precum şi de transport feroviar, cuprinse între 18 și 20%.
Creşteri medii au consemnat şi preţurile unor specialităţi de panificaţie sau cafea, dar şi tarifele serviciilor de transport urban. Analiştii economici cred că inflaţia se va menţine ridicată, românii fiind obligați să plătească, în prezent, erorile de politică economică din trecut. Cum măsurile de scădere a deficitului luate de actualul executiv au cuprins preponderent majorări de taxe, aceastea se oglindesc în inflaţie, urmând ca dinamica preţurilor de consum să rămână ridicată pentru mai mulţi ani.
Bucureștiul este solidar cu Polonia
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost convocat, joi, la sediul Ministerului de Externe pentru a i se comunica poziţia de condamnare de către România a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti în cursul nopţii de 9 septembrie. Partea română a subliniat că prin gravitate, implicaţii şi anvergură incidentul reprezintă o escaladare fără precedent şi o ameninţare la adresa securităţii cetăţenilor unui stat aliat şi partener strategic al României şi arată, încă o dată, consecinţele ample, severe ale războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, asupra stabilităţii regionale şi a securităţii europene. În context, România ar urma să beneficieze de investiţii de aproape 17 miliarde de euro prin programul european SAFE de relansare a industriei de apărare.
Fondurile totale se ridică la 150 de miliarde de euro şi doar Polonia ar urma să primească mai mult decât România, peste 43,5 miliarde de euro. Vom putea dezvolta fabrici de tehnică militară şi vom deveni parte a lanţurilor valorice din industria europeană de apărare – a fost reacţia guvernului român, care a amintit că finanţarea prin intermediul unor împrumuturi cu dobânda avantajoasă acoperă şi dezvoltarea infrastructurii mixte, civilă şi militară.
România, spionată?
Un fost director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova a fost arestat preventiv pentru trădare. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Bucureşti la propunerea procurorilor DIICOT. Probele au relevat că, de anul trecut până în prezent, Alexandru Bălan, în vârstă de 47 de ani, cu dublă cetăţenie moldovenească şi română, a fost angrenat în activităţi de divulgare neautorizată a unor informaţii secrete de stat către ofiţeri din cadrul Comitetului Securităţii de Stat KGB al Republicii Belarus, apropiată de Rusia, în condiţii de natură să pună în pericol securitatea naţională a României. Fostul ofiţer moldovean a fost prins, luni, la Timişoara (vest), după o operaţiune desfăşurată în mai multe state pentru destructurarea unei reţele belaruse de spionaj.
