Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Acum 175 de ani, Revoluția!

În urmă cu 175 de ani, pe un câmp de lângă localitatea Islaz, pe malul Dunării, românii s-au adunat răspunzând chemării inițiatorilor Revoluției de la 1848 din Muntenia.

Acum 175 de ani, Revoluția!
Acum 175 de ani, Revoluția!

, 11.06.2023, 10:00

În urmă cu 175 de ani, pe un câmp de lângă localitatea Islaz, pe malul
Dunării, românii s-au adunat răspunzând chemării inițiatorilor Revoluției de la
1848 din Muntenia. Locul ales se află între Craiova, unde începuse Revoluția și
se instalase deja un prim guvern provizoriu, revoluționar, și capitala țării,
București. Primul punct al Proclamației de la Islaz, de la 9 iunie 1848, vorbea
despre independența țării. Urmau prevederi cu adevărat revoluționare pentru
acele vremuri: egalitatea drepturilor politice, parlament democratic, domnitor
ales pentru un mandat de cinci ani, responsabilitatea funcției publice,
libertatea absolută a presei, dreptul la alegeri locale, armata națională,
dezrobirea minorității roma, dreptul la învățământ, desființarea pedepsei
degradante cu bătaia, desființarea, în vorbă și faptă, a pedepsei cu moartea,
emanciparea evreilor și drepturi politice pentru compatrioți de altă
credință.

Și în prezent, multe dintre aceste reglementări lansate de
revoluționarii români în urmă cu 175 de ani sunt deziderate sociale importante
și grave. Guvernul revoluționar de atunci a început să aplice aceste măsuri dar
intervenția armată a puterii suzerane, Imperiul Otoman, a înfrânt Revoluția din
Muntenia și i-a trimis în exil pe revoluționari. Rusia privea revoluția din
principatele române ca un posibil pretext care să le aducă aceste pământuri sub
stăpânire. Europa marilor imperii autocrate nu era dispusă să lase vreo
speranță democrației, și în niciun caz tendințelor sociale și politice avansate,
revoluționare. În 1848, întregul continent era răvășit de mișcări
revoluționare. Mulți dintre revoluționarii români studiau la Paris sau în alte
centre ale Revoluției europene din 1848 și au adus acasă, în principatele
române, ideile revoluționare.

În martie 1848, revoluția izbucnise la Iași, și
avea un caracter pașnic. Deși părea că acceptă propunerile revoluționare,
domnitorul Moldovei i-a arestat, până la urmă pe lideri. Motivul invocat era
intenția trupelor ruse țariste de a invada țara pentru a opri revoluția. În al
treilea principat locuit majoritar de români, Transilvania, revoluția românilor
s-a ciocnit de revoluția ungurilor care nu le acorda drepturile la care aspirau
de sute de ani. Cunoscutul lider
revoluționar muntean Nicolae Bălcescu a mers în Transilvania pentru a
intermedia o înțelegere între Avram Iancu, liderul românilor, și Lajos Kossuth,
revoluționarul ungur. A fost un eșec iar revoluția a fost înfrântă de trupele
habsburgice. De fapt, în întreaga Europă, Revoluția de la 1848 a fost înfrântă
dar urmările au fost extrem de importante, puternice și în același timp
subtile. După războiul Crimeii, din 1856, se punea tot mai acut problema
principatelor române, aflate mereu între poftele imperiale ale Rusiei și
dominația otomană. În acest context, românii aveau susținerea Franței, conduse
de împăratul Napoleon al III-lea, un personaj esențial al Revoluției din 1848
din Franța.

În ianuarie 1859, când se punea problema alegerii unui domnitor și
la Iași, și la București, politicienii români, majoritatea participanți la
Revoluția din urmă cu 11 ani, au uimit marile cancelarii, puteri și diplomații
cu alegerea aceleiași persoane ca domnitor în Moldova și în Muntenia. Acesta
era Alexandru Ioan Cuza, un alt participant la Revoluția de acum 175 de ani. În
întâmplător, și Cuza și Napoleon al III-lea au murit în același, 1873, adică
acum un secol și jumătate. Transformările istorice inițiate în 1848 au marcat a
doua jumătate a secolului al XIX-lea și au modelat secolul XX precum și lumea
contemporană.

Alegeri în Republica Moldova (sursa foto: Radio Chişinău)
Focus duminică, 27 octombrie 2024

Ce alege Republica Moldova

Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au...

Ce alege Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus duminică, 13 octombrie 2024

Un an

S-a împlinit un an de când aproximativ o sută de oameni, israelieni, sunt ținuți ostatici în Gaza, zona palestiniană autonomă. Au fost 250,...

Un an
Budapesta, afectată de viitura de pe Dunăre care va ajunge în România săptămâna viitoare / Foto: Agerpres
Focus duminică, 22 septembrie 2024

Apă și foc

După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale. Căldura excesivă a...

Apă și foc
Exod, lucrarea realizată de Eugen Raportoru
Focus duminică, 15 septembrie 2024

Exod

Expoziția are doar trei picturi. Cea din centru trece de 12 metri în lungime și are o înălțime de peste 3 metri. La capete, în unghi de 90 de...

Exod
Focus duminică, 08 septembrie 2024

Războiul, atunci și acum

Bombele cad peste case, omorând civili, tineri și bătrâni, copii și părinții lor. Oamenii aleargă să se ascundă, să scape cu viață....

Războiul, atunci și acum
Focus duminică, 11 august 2024

Olimpiada

Deși ar părea o întrebare copilărească, totuși ce se întâmplă cu olimpiada când se încheie întrecerile sportive olimpice? Mult timp...

Olimpiada
Focus duminică, 04 august 2024

Imposibila pace

Nu mai trăiesc oameni care să fi văzut pacea în Orientul Apropiat. Și întrebarea dacă a fost vreodată pace în această regiune este...

Imposibila pace
Focus duminică, 14 iulie 2024

NATO 75

Apărut în 1949, când omenirea se refăcea după un cumplit Război Mondial, NATO nu a prea avut parte de aniversări fericite. Prima alianță...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company