Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Câtă neîncredere avem în UE

De obicei, sondajele de opinie sau alte studii de profil aveau ca titlu încrederea cetăţenilor europeni în construcţia europeană.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Câtă neîncredere avem în UE
Câtă neîncredere avem în UE

, 29.04.2013, 12:19

De obicei, sondajele de opinie sau alte studii de profil aveau ca titlu încrederea cetăţenilor europeni în construcţia europeană. Acum, neîncrederea este cea care domină. În primul rând, este o chestiune de cifre. Dacă neîncrederea a trecut de jumătate, adică 50%, e clar că va da numele sondajului.


Un sondaj realizat de publicaţia The Guardian – e drept, britanică, deci din ţara campioană a euroscepticismului, vorbeşte de inversări de situaţie. Cât era ieri neîncrederea în Uniunea Europeană, atât a rămas acum încrederea. Şi cel mai des, încrederea este sub 50%. În Franţa, neîncrederea se instalase în 41 la sută din populaţie. Acum vorbim cam de 56 la sută. Tot cu un scor de aproximativ 60 la 40 la sută, cu inversare de încredere şi neîncredere, se situează şi Germania. În aceaşi situaţie se află şi Spania, doar că cifrele sunt mai dramatice. Dacă înainte de criză doar 23 la sută dintre spanioli nu prea priveau cu ochi buni propunerile europene, restul de peste 70 la sută punându-şi mari speranţe în construcţia europeană, acum 72 la sută dintre ei sunt neîncrezători în viitorul european. Campioană absolută la euro-neîncredere, Spania merită mult mai multă atenţie. Ţara iberică a fost mult timp o poveste de succes a integrării europene, un exemplu de funcţionare eficientă a acestui uriaş mecanism, din ce în ce mai complex. A fost nevoie de ceva timp ca Spania ieşită din decenii de dictatură franchistă să recupereze modernizarea întârziată şi să devină un membru funcţional al comunităţii europene.


Dar tot Spania s-a dovedit unul dintre statele europene cele mai lovite de criza declanşată în 2008. Unele dintre cele mai eficiente sectoare ale economiei au intrat în regres, datoriile cuceresc statul, factorii economici şi indivizii iar şomajul nu pare a se mulţumi cu sfertul populaţiei active la care se instalase deja. Cazul Spaniei trebuie studiat şi cu gândul la statele est-europene, cele care au stat sub comunism de la sfârşitul celui de al doilea război mondial până în mirabilul an 1989. Ele se regăsesc, în cea mai mare parte, în interiorul Uniunii Europene şi nimic din ceea ce aparţine integrării europene nu trebuie să le fie străin. Mai întotdeauna aceste ţări erau cotate cu procente semnificative de adeziune la ideea Europei unite. Aceste state şi-au dorit libertatea şi participarea la viaţa unui continent prosper şi unit. Mai mereu a existat tendinţa de a idealiza integrarea europeană în fostele state comuniste dar aceasta era o evoluţie normală, mult dorită, după decenii întregi în care au fost uitate după Cortina de Fier.


Pregătirea aderării la Uniunea Europeană dar şi anii de după aderare au însemnat progres accelerat pentru Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia, Polonia, România şi Ungaria. Această evoluţie a ajuns destul de repede să fie perturbată de criza mondială, care a afectat şi Uniunea Europeană, cea mai solidă construcţie economică şi politică la nivel transnaţional din întreaga lume. Efectele asupra indicatorului cel mai preţios, cel al bunăstării cetăţenilor, au fost masive iar toate acestea se resimt în valorile unui alt indicator, cel al încrederii în viitorul european al ţării şi al fiecărui individ în parte. Fiind printre cei mai informaţi din lume, cetăţeanul european taxează prin această neîncredere şi comportamentul instituţional al Uniunii Europene, de multe ori inert, neadaptat la provocările crizei internaţionale. Astfel că, în aceste procente mari ale neîncrederii, care depăşesc încrederea, citim de fapt dezamăgirea cetăţeanului european faţă de performanţa Uniunii în vremurile grele ale crizei mondiale.







































































Foto: Carl Wang / unsplash.com
Focus duminică, 15 noiembrie 2026

Cum împărţim o lume globală

Vineri, 13, era anunțat sfârșitul lumii. Se pare că așa au zis niște cercetători, prin anii 60 ai secolului trecut. Lumea a ținut minte și ar fi trebu…

Cum împărţim o lume globală
foto: pixabay.com@oohhsnapp
Focus duminică, 08 noiembrie 2026

La jumătate

Există în marketing, cel puţin în România, o formulă care recomandă negocierea „la jumătate”, care aduce succesul în vânzările curente. Este ceva de t…

La jumătate
Foto: Greg Rosenke / unsplash.com
Focus duminică, 01 noiembrie 2026

Cine mai conduce lumea?

Este o criză de management, spun sociologii, este o criză de leadership, spun politologii. Astfel, problemele semnalate în spațiul antreprenorial se e…

Cine mai conduce lumea?
sursă foto: edu.ro
Focus duminică, 25 octombrie 2026

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă

Revolta europeană din această toamnă este cunoscută, deja, pe nedrept, drept revolta elevilor care vor mai mulți profesori. Au fost astfel de revendic…

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă
Focus duminică, 11 octombrie 2026

Ungaria 1956

Spre sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Armata Roșie acoperă total Ungaria, în drum spre Berlin. Nu aveau să plece de acolo decât peste mai …

Ungaria 1956
Focus duminică, 13 septembrie 2026

Nine Eleven

Toți cei care au prins ziua de 11 septembrie a anului 2001 au amintiri, în special despre cum au aflat. Am fost unde pe glob și am aflat din presă, ma…

Nine Eleven
Focus duminică, 02 august 2026

Focuri în Europa

40 de pompieri români, cu tehnica respectivă, au plecat în Grecia, să lupte cu flăcările care distrug din nou pădurile mediteraneene ale Eladei. Ei se…

Focuri în Europa
Focus duminică, 26 iulie 2026

Războiul de după pace

Căldura excesivă ce stăpânește emisfera nordică din această vară pare să fi topit orice intenție de pace. Mai mult, acolo unde armele tăcuseră, în urm…

Războiul de după pace

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company