Declanşarea războiului, în corespondenţă
In urma cu 100 de ani, cancelariile imperiilor europene isi trimiteau de zor corespondenta plina de tafna si amenintari.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Marius Tiţa, 13.07.2014, 10:08
In urma cu 100 de ani, cancelariile imperiilor europene isi trimiteau de zor corespondenta plina de tafna si amenintari. In 28 iunie, mostenitorul tronului austro-ungar era ucis la Sarajevo, intr-o Bosnie mult disputata ce nu a intarziat sa devina fitilul unui butoi cu pulbere precum Balcanii. Asa era numita aceasta parte a Europei atunci, un butoi cu pulbere iar denumirea venea din partea celor ce aveau sa o foloseasca ca un declansator pentru reglari de conturi mai vechi. Austro-Ungaria gasise aici un loc de expasiune dar nu se lovise, neaparat, de alte mari imperii ci chiar de micile popoare si state de aici.
Dupa crima de la Sarajevo, Viena purcede sa pedepseasca Serbia, pe care o considera vinovata, ca fiind puterea din spatele tragatorului. Pe 23 iulie Imperiul bicefal da un ultimatum Serbiei si pe 28 iulie, la exact o luna de la atentat, ataca acest stat independent din Balcani. Rusia isi propune sa sara in ajutorul Serbiei astfel ca de la Moscova vine vestea unei mobilizari generale. Germania, pornind in principiu de la ideea ca este aliata a Austro-Ungariei, declara razboi Rusiei si, dupa o zi, Frantei. Desi doar la inceputul avalansei declaratiilor de razboi, suntem deja departe de pretextul balcanic, intr-o saptamana marile puteri si-au devoalat intentiile de razboi cu orice pret si nu se mai sinchiseau de logica sau ratiune.
Si sarabanda belicoasa continua, atragand noi tari si alte milioane de oameni in nebunia razboiului. A doua zi dupa ce declara razboi Frantei, Germania militarista a kaiserului invadeaza Belgia si peste inca o zi, pe 5 august 1914, Marea Britanie declara razboi Germaniei, evolutie de asteptat dat fiind intelegerile si acordurile in vigoare. Constantand ca se luase cu operatiunile din Serbia initiala si uitase sa declare razboi Rusiei, Austro-Ungaria o face pe 6 august, zi in care si Serbia intra in razboi, pe baza de declaratie oficiala, cu Germania.
Dupa o mica pauza, Franta si Marea Britanie declară război Austro-Ungariei. In doua saptamani, puterile europene erau legate intre ele de declaratii de razboi si se pregateau sa plece la lupta daca nu o facusera deja. Dupa alte 10 zile, Japonia, indepartata tara din Extremul Orient, care facea efoturi sa iasa din izolarea shogunala, declara război Germaniei si astfel razboiul declansat in Balcani ajungea mondial, in mai putin de o luna.
A urmat o perioada in care declaratiile de razboi nu au mai fost trimise in mare graba, ci intrarea in razboi de o partea sau de alta a fost intens si temeinic negociata. Romania a ales, in 1914, sa ramana neutra, cel putin pentru o anumita perioada. In acest timp, se negocia cu Franta, aliatul traditional al romanilor. Neutralitatea a durat 2 ani, pana in august 1916, cand Romania a intrat in razboi impotriva Austro-Ungariei, Germaniei si aliatilor lor. Peste alti doi ani, in 1918, cand in sfarsit se instaleaza pacea, multi dintre cei care cu mandra inconstienta aruncasera cu declaratii de razboi la inceputul razboiului ce a ajuns mondial, disparusera cu imperiile lor cu tot. Ramasesera in schimb, o planeta devastata, milioane de morminte si destine devastate.
