Euro-exit
Ițido câtiguríi ali construcţíi evropeanâ easti luyursitâ un dealihea planu, teoreticu, nai pţân, di inșeari ditu Uniunea Evropeanâ, dupâ urnechea britanicâ.
Marius Tiţa, 14.01.2024, 18:33
Ițido câtiguríi ali construcţíi evropeanâ easti luyursitâ un dealihea planu, teoreticu, nai pţân, di inșeari ditu Uniunea Evropeanâ, dupâ urnechea britanicâ. Dupâ idyea urnechi, ți nâ deadi aurlarea di alumtâ Brexit, s-feațirâ Grexit, ti Gârțíi, baș ş-Frexit, ti Franţíi/Galíi, i ciudioslu Ghirmexit, ti Ghirmâníi. Siyura, ari dyeafurăi dupâ numa a cratlui ași cumu u ari elu numa tu limbi ahoryea. Forma ditu soni easti datâ di turlia anglicheascâ, limba adusâ tu organizaţia a Comunităţlor Evropeani di Marea Britaníi, deadun cu Irlanda, tu 1973, la aprucheari. Maca România va s-va s-iasâ ditu Uniunea Evropeanâ, ea va u aibâ numa Roexit, numâ cama vrutâ di Romexit, ți minteaști niheamâ.
Dupâ euro-hâștea di la aprucherea ditu 2007, ți nu alâsa locu ti poziții anti-evropeani, amânărli ș-ma multu, politica di bullying faptâ di niscânti stati membri chiola tu Uniunea Evropeanâ andicra di Româníi asparsirâ fârâ dânâseari aestâ ducheari. Siyura, România nu easti nai ma bunlu elevu ali Evropâ, ama rolu di dascal sertu i ma multu di elevu monitoru ali clasâ ș-lu loarâ pi aradâ turlii di stati, dupâ problema ti cari sâ zbura. Tu ma multi catastisi âlli si deadi ali Româníi unu chiro di trițeari la unâ nauâ etapâ, ta s-poatâ s-agiungâ la unâ compatibilitati funcționalâ cu mecanismili evropeani.
S-ancllisirâ pi aradâ tuti, nafoarâ di aprucheara la Schengen, cunuscutlu spațiu comun ți ari unâ ditu libirtățli di simasíi ti construcția evropeanâ, libirtatea di urdinari a oamiñlor. Ahurhindalui di la pruviderli aluștui mecanismu, a statilor lipseaști s-lâ si bagâ zori s-hibâ aprucheati la Schengen, ti unu bun imnaticu ali Uniuni Evropeanâ, iara nu s-hibâ țânuti nafoarâ zorlea. Ma multu, țânearea ali Româníi nafoarâ di spațiul Schengen âlli aduți chireri mări, di chiro, energhíi și di mulțâ pâradz, aspârgândalui pidimolu di crișteari ș-di convergențâ cu politițli evropeani.
Ti ciudii, Uniunea Evropeanâ nu ari unu mecanismu efițientu ș-ghini adratu ta s-mutreascâ și s-lucreadzâ cu sinurli a llei externi. România ari vârâ giumiati di sinurli a llei cu vâsilii ți nu suntu membri ali Uniuni Evropeanâ. Tu ahurhita a proțeslui, Ghirmânia u lo borgea ta s-hibâ contra ali aprucheari ali Româníi la Schengen, ta s-dzâcâ, tu 2011, dupâ pidimo finanțiaru multu mari ditu partea ali Româníi, că suntu fapti câvulili/condițiili ta s-hibâ aprucheatâ. Proțeslu nu fu bitisit tu aproapea un dețeniu ș-cându Vâryâria ș-România ș-u aspusirâ vrearea ta s-andreagâ ș-aestâ dumeni, s-anchidicarâ di opoziția individualâ ali Olandâ ș-ali Afstríi; s-ciudusea că s-ancheadicâ di unu mecanismu veclliu, di niunanimitati, că aesti vâsilii nu vor s-hibâ aprucheati ș-eali tu Schengen. Tu añilli ditu soni, di pandimíi ș-polimu, cetățeanlu românu nu avdi altu țiva dicâtu cumu Afstria easti contra, tu numa ali întregâ Uniuni Evropeanâ, a imnaticlui normalu ali Româníi.
Pi di altâ parti, nafoarâ di diclarații, structurli ali UE nu minarâ unu dzeaditu ta s-andreagâ aestâ ceamaunâ iu unâ vâsilíi ș-aduți interesili a llei tu moabetea evropeanâ. Unâ simplâ listâ di obiectivi ecunomiț austrieți tu România, ți româñlli cârtiț caftâ s-hibâ dânâsiti, scotu tu padi că ari multu mari capitalu austriac tu ecunumia româneascâ, tu dumeni suculente ș-di simasíi.
Ș-cu tuti aesti, Afstria easti ma largu contra a calillei evropeanâ ali Româníi, iara Bruxelles-ul zori nu-ari ti noi. Tu idyiul chiro, Uniunea Evropeanâ nu poati s-gestioneadzâ politica tu ți mutreaști spațiul extracomunitar ș-ma multu, ligâturli cu Ucraina atacatâ di Arusia. Tu chirolu aestu di andrupari mari ali Ucrainâ, ca politicâ evropeanâ, româñlli ved că pidimolu a lor ti vâsilia viținâ nu easti acâțat tu isapi di unâ politicâ evropeanâ acâțatâ canda di somnu. Tu aestâ catastisi, transportul a yiptului ucrainean pritu Româníi lâ aduți a româñlor chireri, baș ditu partea ali Afstríi, statu vrutu di Putin, ș-ali politicâ a llei anti-evropeanâ. Ali Româníi âlli si caftâ s-lișureadzâ transporturli ucraineni, ama transporturli a llei au zñíi di țânearea a llei nafoara a spațiului Schengen.
Ași, cripărli fapti di politica evropeanâ, di arada, ică andicra di Arusia, deadun cu tratamentul birocraticu fârâ hâiri ș-nefundamentatu a niscântor instituții evropeni asparsirâ pre-ayalea andruparea entuziastâ di altâ oarâ ali construcțíi evropeanâ di cătrâ româñi. Ditu meslu șcurtu 2022, s-adâvgă polimlu ditu Ucraina, ti cari România easti unâ vâsilíi ți u andrupaști. România ș-Ucraina au unu sinuru deadunu di 650 di km, ațelu cu Republica Moldova, tutu câtâ Apiritâ, hiindalui niheamâ ma mari. Rolu strateghicu ali Româníi, ca vâsilíi cu inșitâ la Amara Lai, ași cumu suntu Ucraina ș-Arusia, easti ma ghini achicâsitu di NATO dicât di Uniunea Evropeanâ, anda România easti membrâ tu dauli organizații.
Autor: Marius Tița
Armânipsearea: Mirela Biolan Sima
