NATO la nivel înalt
Întâlnirea la nivelul cel mai înalt a NATO, desfășurată recent la Haga, a fost cea mai așteptată întâlnire din ultimii ani.
Marius Tiţa, 29.06.2025, 11:20
Întâlnirea la nivelul cel mai înalt a NATO, desfășurată recent la Haga, a fost cea mai așteptată întâlnire din ultimii ani. Unii șefi de stat au venit chiar de pe ”fronturile” care răvășesc omenirea, alții luptă pe frontul jocurilor politice cu mize internaționale. Autor al celor mai uimitoare poziționări față de tradiționala NATO, președintele american a venit aproape direct din celebra ”situation room” a războiului aerian dintre Israel și Iran. Dimineața ceruse imperativ să se respecte încetarea focului, seara era urmărit de televiziuni pe cel mai celebru drum al Olandei, cel dintre aeroportul de la Amsterdan și castelul regal de la Haga. Nicușor Dan, președintele României, a participat la summit la o lună de la instalarea în funcție. În schimb, ministra de externe, Oana Țoiu, și ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, au mers la Haga, la întâlnirile omologilor, a doua zi după ce au depus jurământul. Pe lângă șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre, în număr de 32, în prezent, au fost prezenți la discuții și în fotografia de grup președinta Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, a fost creată în 1949, pentru a răspunde cu o alianță de securitate la noul aspect al ecuației internaționale după Al Doilea Război Mondial. Țărilor ținute în sfera sovietică li s-a interzis democrația și participarea la organizațiile nord-atlantice. După 1990, NATO a primit și țările din fostul lagăr comunist iar recent, după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Finlanda și Suedia au aderat la NATO, în regim de mare viteză. Deși tensiunile și discuțiile ivite în ultimii trei ani și, mai ales, în ultimele șase luni, promiteau evoluții dure, finalul a fost unul liniștit de-a dreptul. Viitorul NATO, inclusiv cheltuielile părții europene pentru apărare, și poziția față de Ucraina, în războiul său cu Rusia, erau subiectele inevitabile, care promiteau să domine agenda. Dar cele 12 zile dinaintea summitului NATO au fost dedicate exclusiv războiului israeliano-iranian, oprit la fel de repede cum a început.
La 13 iunie, Israelul a bombardat o serie de capacități nucleare și militare iraniene. Personaje importante din fruntea sistemului militar și de securitate au fost lichidate prin lovituri extrem de precise. Replica Iranului a vizat și multe obiective civile, cu scopul de a produce cât mai multe distrugeri și pierderi de vieți omenești. Când exista riscul ca apărarea tip Iron Dome a Israelului să rămână fără muniție, SUA au aruncat bombe care penetrează la mare adâncime asupra instalațiilor subterane nucleare ale Iranului. Replica Iranului, prin lansarea unor rachete asupra unei baze americane din Qatar, cea mai mare din Orientul Mijlociu, a fost tratată cu multă înțelegere chiar de către țintă, Statele Unite, ca o răzbunare inevitabilă dar fără efect, care nu a dus la escaladare ci la calmare. A doua zi a venit și pacea.
Astfel, războiul proaspăt iscat în Orientul Mijlociu era deja încheiat și clasat în istorie când a început summitul NATO de la Haga. Era momentul în care se mai putea face pace, pentru că iranienii erau deja la Moscova pentru discuții cu aliatul rus, căruia îi furnizează dronele ce omoară și distrug în Ucraina. China se pregătea și ea pentru o poziție față de acest război nou-nouț iar Turcia, țară de bază în NATO, a comentat foarte dur acțiunea Israelului. În acest context, nici Ucraina nu a fost un subiect important la acest summit, deși a participat chiar legendarul președinte al țării care se apără de mai bine de trei ani de agresiunea Rusiei. Și a avut și discuții cu președintele SUA. Dar nici decizii împotriva Ucrainei nu au fost luate. Altfel spus, lucrurile vor continua ca până acum.
Decizia esențială a summitului a fost ca țările europene să aloce 5% din PIB pentru apărare. Termenii nu sunt prea stricți și oricum europenii anunțaseră că vor mobiliza fonduri serioase pentru apărarea Europei, nu neapărat conform insistenței Washingtonului, ci mai degrabă în urma politicii americane de a nu mai cheltui ca până acum pentru apărarea aliaților europeni. NATO a ieșit întărită în urma reuniunii de la Haga, unde s-a spus lucrurilor pe nume. Iar alte lucruri nici măcar nu au fost pomenite.