Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Sărbători în luna mai

Trei zile consecutive din luna mai adună mai multe semnificaţii pentru români. În 1866, la 10 mai, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen urcă pe tronul României, atunci în formula a două principate unite, Moldova şi Muntenia.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Sărbători în luna mai
Sărbători în luna mai

, 13.05.2013, 11:32

Trei zile consecutive din luna mai adună mai multe semnificaţii pentru români.



În 1866, la 10 mai, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen urcă pe tronul României, atunci în formula a două principate unite, Moldova şi Muntenia. Cu 7 ani înainte, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Moldovei şi, ulterior a Munteniei, realiza unirea de facto a celor două principate româneşti. Aducerea unui principe străin pe tronul României a apărut la un moment dat drept soluţia păstrării acestei uniri, iar Carol a fost cel care a acceptat să îşi asume această sarcină. În 1881, tot într-o zi de 10 mai, Carol devine primul rege al românilor iar România devine regat. Carol l a avut o domnie lungă, până la moartea sa în 1914, o perioadă de mare progres şi prosperitate pentru România.

10 mai s-a impus ca zi a regalităţii României şi şi-a recăpătat aprecierea naţională după înlăturarea regimului comunist, instalat după al doilea război mondial. În 1947, ocupaţia sovietică şi comuniştii români care acaparaseră puterea l-au obligat pe regele Mihai, acum, în vârstă de 91 de ani, să abdice şi să plece în exil. La încoronarea sa ca monarh al noului regat român, la 10 mai 1881, Carol l şi-a pus pe cap o coroană făcută din oţelul tunurilor otomane capturate în 1877. Războiul de atunci împotriva Imperiului otoman, la care a participat alături de ruşi, a fost o primă apariţie a României pe scena balcanică şi europeană ca stat puternic şi modern.



În aprilie 1877, parlamentul bicameral luase o serie de decizii vitale, inclusiv starea de război cu Imperiul otoman. La 9 mai 1877, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu este interpelat în parlament şi el pronunţă celebrele cuvinte: suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare. În aceeaşi zi, Senatul şi Adunarea Deputaţilor de la Bucureşti votează declaraţia de independenţă, iar regele Carol l o semnează a doua zi, pe 10 mai 1877, când se sărbătorea urcarea sa pe tron, ziua monarhiei române. În timpul comunismului, accentul a fost pus pe evenimentul din 9 mai, mai ales pe declaraţia ministrului Kogălniceanu, pentru a oculta rolul Regelui în proclamarea independenţei României, în 1877, exact de ziua monarhiei. Formal sau informal, şi 9 şi 10 mai sunt zile în care trebuie să marcăm proclamarea, în 1877, a independenţei de stat a României.



În perioada comunistă, însă, 9 Mai beneficia şi de semnificaţia sa postbelică. Pentru Uniunea Sovietică şi ţările est-europene pe care le-a ţinut sub controlul său aproape o jumătate de secol, aceasta era Ziua Victoriei, a izbânzii din cel de al doilea război mondial împotriva Germaniei naziste.



În 1945, la 7 mai, aliaţii primeau capitularea necondiţionată a tuturor forţelor germane, la Rheims, în Franţa. Se stabilea ca a doua zi, 8 mai, la 11 noaptea, germanii să înceteze orice operaţiune de război. Moscova a considerat că nu a avut o reprezentare corespunzătoare la Rheims astfel că o nouă capitulare a fost semnată la Berlin, în primele ore ale zile de 9 mai. Diferenţa de fus orar face ca însăşi intrarea în vigoare a capitulării semnate la Rheims să aibă loc când la Moscova era deja ziua de 9 mai. Altfel spus, în Europa şi pentru Germania lui Hitler, al doilea război mondial s-a încheiat pe 8-9 mai 1945.



Peste 5 ani, într-o zi de 9 mai, ministrul francez de externe, Robert Schuman, lansa un plan european de consolidare a păcii pe continentul răvăşit de războaie. Născut în Alsacia, regiune din mijlocul rivalităţii franco-germane de la care au plecat cele două războaie mondiale, Schuman propunea ca tocmai aceste relaţii şi industriile care alimentau războiul, respectiv cărbunele şi oţelul, să devină baza unirii economice şi politice a continentului.



Declaraţia Schuman din 9 mai 1950 este punctul de pornire al Uniunii Europene de azi, organizaţie ce cuprinde 27 de state din Europa, printre care şi România.

Foto: Carl Wang / unsplash.com
Focus duminică, 15 noiembrie 2026

Cum împărţim o lume globală

Vineri, 13, era anunțat sfârșitul lumii. Se pare că așa au zis niște cercetători, prin anii 60 ai secolului trecut. Lumea a ținut minte și ar fi trebu…

Cum împărţim o lume globală
foto: pixabay.com@oohhsnapp
Focus duminică, 08 noiembrie 2026

La jumătate

Există în marketing, cel puţin în România, o formulă care recomandă negocierea „la jumătate”, care aduce succesul în vânzările curente. Este ceva de t…

La jumătate
Foto: Greg Rosenke / unsplash.com
Focus duminică, 01 noiembrie 2026

Cine mai conduce lumea?

Este o criză de management, spun sociologii, este o criză de leadership, spun politologii. Astfel, problemele semnalate în spațiul antreprenorial se e…

Cine mai conduce lumea?
sursă foto: edu.ro
Focus duminică, 25 octombrie 2026

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă

Revolta europeană din această toamnă este cunoscută, deja, pe nedrept, drept revolta elevilor care vor mai mulți profesori. Au fost astfel de revendic…

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă
Focus duminică, 11 octombrie 2026

Ungaria 1956

Spre sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Armata Roșie acoperă total Ungaria, în drum spre Berlin. Nu aveau să plece de acolo decât peste mai …

Ungaria 1956
Focus duminică, 13 septembrie 2026

Nine Eleven

Toți cei care au prins ziua de 11 septembrie a anului 2001 au amintiri, în special despre cum au aflat. Am fost unde pe glob și am aflat din presă, ma…

Nine Eleven
Focus duminică, 02 august 2026

Focuri în Europa

40 de pompieri români, cu tehnica respectivă, au plecat în Grecia, să lupte cu flăcările care distrug din nou pădurile mediteraneene ale Eladei. Ei se…

Focuri în Europa
Focus duminică, 26 iulie 2026

Războiul de după pace

Căldura excesivă ce stăpânește emisfera nordică din această vară pare să fi topit orice intenție de pace. Mai mult, acolo unde armele tăcuseră, în urm…

Războiul de după pace

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company