Sărbători în luna mai
Trei zile consecutive din luna mai adună mai multe semnificaţii pentru români. În 1866, la 10 mai, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen urcă pe tronul României, atunci în formula a două principate unite, Moldova şi Muntenia.
Marius Tiţa, 13.05.2013, 11:32
Trei zile consecutive din luna mai adună mai multe semnificaţii pentru români.
În 1866, la 10 mai, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen urcă pe tronul României, atunci în formula a două principate unite, Moldova şi Muntenia. Cu 7 ani înainte, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Moldovei şi, ulterior a Munteniei, realiza unirea de facto a celor două principate româneşti. Aducerea unui principe străin pe tronul României a apărut la un moment dat drept soluţia păstrării acestei uniri, iar Carol a fost cel care a acceptat să îşi asume această sarcină. În 1881, tot într-o zi de 10 mai, Carol devine primul rege al românilor iar România devine regat. Carol l a avut o domnie lungă, până la moartea sa în 1914, o perioadă de mare progres şi prosperitate pentru România.
10 mai s-a impus ca zi a regalităţii României şi şi-a recăpătat aprecierea naţională după înlăturarea regimului comunist, instalat după al doilea război mondial. În 1947, ocupaţia sovietică şi comuniştii români care acaparaseră puterea l-au obligat pe regele Mihai, acum, în vârstă de 91 de ani, să abdice şi să plece în exil. La încoronarea sa ca monarh al noului regat român, la 10 mai 1881, Carol l şi-a pus pe cap o coroană făcută din oţelul tunurilor otomane capturate în 1877. Războiul de atunci împotriva Imperiului otoman, la care a participat alături de ruşi, a fost o primă apariţie a României pe scena balcanică şi europeană ca stat puternic şi modern.
În aprilie 1877, parlamentul bicameral luase o serie de decizii vitale, inclusiv starea de război cu Imperiul otoman. La 9 mai 1877, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu este interpelat în parlament şi el pronunţă celebrele cuvinte: suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare. În aceeaşi zi, Senatul şi Adunarea Deputaţilor de la Bucureşti votează declaraţia de independenţă, iar regele Carol l o semnează a doua zi, pe 10 mai 1877, când se sărbătorea urcarea sa pe tron, ziua monarhiei române. În timpul comunismului, accentul a fost pus pe evenimentul din 9 mai, mai ales pe declaraţia ministrului Kogălniceanu, pentru a oculta rolul Regelui în proclamarea independenţei României, în 1877, exact de ziua monarhiei. Formal sau informal, şi 9 şi 10 mai sunt zile în care trebuie să marcăm proclamarea, în 1877, a independenţei de stat a României.
În perioada comunistă, însă, 9 Mai beneficia şi de semnificaţia sa postbelică. Pentru Uniunea Sovietică şi ţările est-europene pe care le-a ţinut sub controlul său aproape o jumătate de secol, aceasta era Ziua Victoriei, a izbânzii din cel de al doilea război mondial împotriva Germaniei naziste.
În 1945, la 7 mai, aliaţii primeau capitularea necondiţionată a tuturor forţelor germane, la Rheims, în Franţa. Se stabilea ca a doua zi, 8 mai, la 11 noaptea, germanii să înceteze orice operaţiune de război. Moscova a considerat că nu a avut o reprezentare corespunzătoare la Rheims astfel că o nouă capitulare a fost semnată la Berlin, în primele ore ale zile de 9 mai. Diferenţa de fus orar face ca însăşi intrarea în vigoare a capitulării semnate la Rheims să aibă loc când la Moscova era deja ziua de 9 mai. Altfel spus, în Europa şi pentru Germania lui Hitler, al doilea război mondial s-a încheiat pe 8-9 mai 1945.
Peste 5 ani, într-o zi de 9 mai, ministrul francez de externe, Robert Schuman, lansa un plan european de consolidare a păcii pe continentul răvăşit de războaie. Născut în Alsacia, regiune din mijlocul rivalităţii franco-germane de la care au plecat cele două războaie mondiale, Schuman propunea ca tocmai aceste relaţii şi industriile care alimentau războiul, respectiv cărbunele şi oţelul, să devină baza unirii economice şi politice a continentului.
Declaraţia Schuman din 9 mai 1950 este punctul de pornire al Uniunii Europene de azi, organizaţie ce cuprinde 27 de state din Europa, printre care şi România.
