Trump, Donald J. Trump
Ca şi predecesorii săi, preşedintele nou ales al SUA va avea la dispoziţie instrumente şi pârghii uriaşe. Dar spre deosebire de aceiaşi, nu ştie să le folosească, pentru că nu le-a folosit niciodată ba chiar a fost împotriva lor.
Marius Tiţa, 12.11.2016, 15:33
Este de departe cel mai comentat eveniment din istoria omenirii, nimeni şi nimic nu scapă discuţiei. O mare parte din acest concert este asigurat de evoluţia tehnicilor moderne de comunicare şi de expus opiniile, de la presa clasică, la reţelele de socializare care ne pun pe toţi la tribuna globalizării. Nimeni şi nimic nu lipseşte de la această dezbatere globală care îl are în centru pe preşedintele ales al Statelor Unite ale Americii. Cum SUA sunt considerate cel mai puternic stat al omenirii, şeful său este cel mai puternic personaj individual din lume.
Ca şi predecesorii săi, preşedintele nou ales al SUA va avea la dispoziţie instrumente şi pârghii uriaşe. Dar spre deosebire de aceiaşi, nu ştie să le folosească, pentru că nu le-a folosit niciodată ba chiar a fost împotriva lor. S-a manifestat tot timpul ca fiind împotriva sistemului şi mulţi consideră că această notorietate anti-sistem i-a adus succesul. Este un pic ilogic să cheltuieşti atâţia bani şi energie ca să ajungi în vârful unui sistem împotriva căruia ai luptat. Mai mult, Donald Trump s-a folosit chiar de sistemul acuzat pentru a ajunge în această funcţie. Cât timp a candidat independent la preşedinţia SUA, totul a fost luat drept o nouă glumă a excentricului om de afaceri de succes. Dar a trebuit să intre în sistem şi să se supună regulilor lui pentru a-şi îndeplini visul prezidenţial.
Doar plierea pe regulile tradiţionale şi clasice ale sistemului i-a adus locul în vârful sistemului din a cărui negare şi criticare şi-a făcut un renume. Donald J. Trump a obţinut nominalizarea republicanilor ca personaj anti-sistem, ca om din afara sistemului partidelor politice. La care se adaugă o biografie vulcanică din care oricare filă ar fi pus orice jucător al scenei publice în poziţii cel puţin inconfortabile. La toate acestea s-au adăugat declaraţii contondente la adresa unor categorii de cetăţeni americani, discriminaţi din cauza sexului sau a orientării sexuale, din cauza religiei sau originii etnice, din tot felul de alte cauze.
Multe dintre declaraţiile sale şi din revelaţiile campaniei electorale au devenit bancuri sau viralele” internetului. Iar în această veselie generală a picat rezultatul votului, singurul lucru serios în această scenă publică cu aspect de carnaval. Ca la Brexit, după aflarea rezultatelor, vom spune: şi, acum, ce facem mai departe? Până acum, sistemul a funcţionat normal, regulile fiind respectate, indiferent dacă rezultatul final mulţumeşte doar pe unii sau nu corespunde previziunilor sau speranţelor altora. Dar, tot vorbind de sistem, să notăm că el l-a impus definitiv pe Donald Trump, inclusiv prin sistemul de vot, strict american, care a schimbat din nou voinţa poporului.
Este ştiut că poporul nu îl alege direct pe preşedintele Americii ci prin intermediul unui sistem de electori trimişi de fiecare stat. Este un specific american, vechi dar care a ajuns să schimbe rezultatul final oferit de aritmetica simplă a numărului de voturi exprimate. Votanţii din fiecare stat din componenţa SUA decid asupra electorilor care, într-un final, îşi vor exprima votul asupra preşedintelui. Desigur, este acesta funcţionează automat, chiar dacă, în principiu, electorii pot vota şi pentru altcineva numai că astfel de accidente sunt neînsemnate.
Până la urmă, acest intermediar, electorul, nu schimbă nimic din funcţionarea sistemului, nici măcar pentru Donald Trump, un american anti-sistem. Donald Trump a câştigat alegerile, confortabil, cu 71 de electori mai mult decât Hillary Clinton, în timp ce Hillary Clinton le-a pierdut, având cu 136 de mii de voturi mai multe decât Donald Trump. Până la urmă, Donald J. Trump avea dreptate, sistemul este de vină.
