Un festival de succes
George Enescu este cel mai mare compozitor român. S-a născut în 1881, în satul Liveni din Botoşani, în nord-estul României, unde tatăl său luase o moşie în arendă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Marius Tiţa, 09.09.2013, 10:00
George Enescu este cel mai mare compozitor român. S-a născut în 1881, în satul Liveni din Botoşani, în nord-estul României, unde tatăl său luase o moşie în arendă. Şi-a dedicat viaţa în totalitate muzicii, fiind un genial compozitor, un violonist de talent, pedagog dedicat, pianist pasionat şi dirijor. A studiat la Viena şi Paris unde, în 1898, îşi face debutul de compozitor cu Suita simfonică Poema Română. În perioada interbelică a activat intens în România şi Franţa şi a avut turnee de succes în America. Dintre elevii săi Yehudin Menuhin i-a păstrat întotdeauna o profundă afecţiune, considerându-l pe George Enescu părintele său spiritual. În 1936, la Paris, a avut loc, cu mult succes, premiera operei Oedip, considerată a fi cea mai importantă operă a lui George Enescu. Triumful său internaţional a fost aspru întrerupt de drama Parisului din cel de al doilea război mondial şi nenorocirea comunistă abătută asupra României natale, la sfârşitul războiului. Bătrân şi obosit, George Enescu a rămas în Paris pentru a-şi aştepta sfârşitul. Care a venit, în 1955. La trei ani de la tristul eveniment, Bucureştiul lansează un mare festival internaţional care a purtat de la începutu numele celui mai mare compozitor al românilor, George Enescu. Într-o Românie care descoperea cu uimire locul în tabăra comunistă pe care i-l rezervaseră marile puteri, festivalul George Enescu a fost o adevărată minune, un moment unic de respiraţie culturală de mare valoare.
Prima ediţie a festivalului internaţional George Enescu a avut deschiderea oficială pe 4 septembrie 1958. La această primă ediţie a avut loc şi premierea românească a operei Oedip. Primele 8 ediţii s-au desfăşurat la fiecare 3 ani, timp în care la Bucureşti au evoluat numele mari ale scenei muzicale internaţionale: Yehudi Menuhin, David Oistrah, Sviatoslav Richter, Ghenadi Rojdestvenski, Arthur Rubinstein, Herbert von Karajan, Zubin Mehta, Rostropovich, Elisabeth Schwarzkopf, Sheila Armstrong, Viktor Tretiakov, Jean Francois Antionioli, într+o incompletă şi aleatorie enumerare. În anii 80, ultimii ai comunismului, şi în anii 90, primii ai tranziţiei la democraţiei, festivalul George Enescu s-a desfăşurat la intervale regulate, influenţat fiind de evoluţiile politice din România.
Odată cu noul mileniu, prestigiosul festival muzical internaţional de la Bucureşti se desfăşoară la fiecare doi ani, în ediţii din ce în ce mai ample şi mai complexe. 2013 este un an al festivalului George Enescu care se desfăşoară până la 28 septembrie, cu nenumărate concerte şi evenimente dedicate muzicii şi culturii, în Bucureşti dar şi în alte oraşe din România, la Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, dar şi la Liveni, la casa memorială a compozitorului. Simpla răsfoire a istoriei festivalului George Enescu şi a programului ediţiei ce tocmai se desfăşoară ne oferă dimensiunea unui fenomen cultural ce domina frumoasa toamnă bucureşteană. Publicul românesc s-a mobilizat pentru eveniment şi nu puţini sunt cei care vin la Bucureşti de oriunde în lume pentru a asista la concerte de excepţie ocazionate de festivalul George Enescu, apreciat drept cel mai important din sud-estul Europei.
După perioada dinainte de 1989 când a fost o neaşteptată faptă de înaltă cultură într-o mare de ideologizare forţată, democraţia a adus libertatea impunerii pe scena internaţională a festivalului ce a purtat de la început numele celui mai important compozitor român, George Enescu.
