Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Vocea poporului european

Structurile Uniunii Europene coboară tot mai mult spre cetăţean şi individ, spre drepturile şi viaţa sa.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Vocea poporului european
Vocea poporului european

, 31.05.2014, 08:43

Structurile Uniunii Europene coboară tot mai mult spre cetăţean şi individ, spre drepturile şi viaţa sa. În acelaşi timp, mecanismele UE devin mai ample şi greu de cuprins, inclusiv greu de înţeles la un nivel mediu sau la nivelul cetăţeanului care are şi alte preocupări decât acelea de a-şi explica funcţionarea şi menirea Uniunii Europene. Dacă europeanul nu are ocazia curentă să-şi exprime neînţelegerea sau nemulţumirea faţă de construcţia europeană, o face, radical şi direct, la alegeri, mai ales la cele europene.



În vremurile de început ale euroalegerilor, acestea se constituiseră într-o filosofie aparte, aproape ca un corp anexă sau chiar superior sistemului naţional în care cetăţeanul a evoluat tot timpul. Subiectele europene erau diferite de cele interne şi chiar politicienii se specializaseră strict, evoluând fie pe scena naţională, fie pe cea europeană. Protestul se ducea şi el spre Bruxelles, păstrându-se treburile serioase, ce trebuie şi pot fi schimbate, pentru spaţiul naţional, intern. Dar, aşa cum s-a dorit, Europa face tot mai mult parte din viaţa cotidiană a oamenilor din fiecare dintre cele 28 ţări membre ale Uniunii Europene şi asta se simte inclusiv pe plan politic şi electoral.Alegerile europarlamentare au devenit un spaţiu de exprimare şi manifestare a opiniei cetăţeneşti şi pe măsură ce opinia publică a devenit tot mai conştienţă de puterea şi anvergura Europei.



La 45 de ani de la primele alegeri europene pentru desemnarea Parlamentului de la Strasbourg, mecanismul este tot mai important şi mai aproape de cetăţean. Fiecare dintre semnalele şi semnificaţiile alegerilor europene sunt importante şi trebuie analizate. Finalul unor euroalegeri nu înseamnă doar stabilirea unei noi formule a Parlamentului European, ci şi votul pentru politicile derulate până atunci sau propuse pentru viitor. De aceea, nici măcar alegerea noului preşedinte al Comisiei Europene, devenită, în premieră, miză a europarlamentarelor, nu trebuie să încheie discuţia. Bagajul politicii europene al fiecărui partid sau politician trebuie să îi însoţească în permanenţă, indiferent de forul ales în care duc cu ei voinţa populară. După şocul constatării unei resurecţii de amploare a vocilor extremiste şi anti-europene, se constată că acestea sunt atât de pline de specific naţional încât cu greu tendinţele extremiste din fiecare ţară se vor putea uni într-un curent european. De fapt, avansul extremiştilor în alegerile europene nu înseamnă succesul unor idei sau programe, ci protestul faţă de o situaţie existentă.



România a intrat cu greu în Uniunea Europeană, după o dificilă şi epuizantă tranziţie de la regimul comunist impus cu forţa armată la sfârşitul celui de al doilea război mondial, la societatea pluralistă contemporană. În 2007 era cotată cu procente mari de euroentuziasm şi susţinerea modelului european continuă şi astăzi să fie o politică atractivă.



Din păcate, România este supusă unor rigori greu de acceptat mai ales în procesul de aderare la sistemul Schengen, iar o serie de extremişti britanici, cu succes electoral, totuşi, şi-au făcut o obişnuinţă din a-i jigni pe români, partenerii lor din proiectul european. Este o atitudine greu de înţeles şi imposibil de acceptat din partea unui vocal urmaş al lui Winston Churchill, cel care a negociat cu Stalin şi a acceptat ca Estul Europei, inclusiv România, să intre total sub controlul comunismului sovietic.



Desigur, nu acestea sunt vocile europene pe care românii doresc să le audă când lucrează în plenul de la Strasbourg. Şi nici nu mai contează, când ei trimit în Parlamentul european, ca independent, deci nepurtat de curente ideologice, un actor renumit şi iubit, care a adunat voturi cât pentru 3 fotolii, inclusiv cele care ar fi putut reveni unor extremişti negativişti şi anti-europeni, chiar dacă românii nu au produs aşa ceva.

Foto: Carl Wang / unsplash.com
Focus duminică, 15 noiembrie 2026

Cum împărţim o lume globală

Vineri, 13, era anunțat sfârșitul lumii. Se pare că așa au zis niște cercetători, prin anii 60 ai secolului trecut. Lumea a ținut minte și ar fi trebu…

Cum împărţim o lume globală
foto: pixabay.com@oohhsnapp
Focus duminică, 08 noiembrie 2026

La jumătate

Există în marketing, cel puţin în România, o formulă care recomandă negocierea „la jumătate”, care aduce succesul în vânzările curente. Este ceva de t…

La jumătate
Foto: Greg Rosenke / unsplash.com
Focus duminică, 01 noiembrie 2026

Cine mai conduce lumea?

Este o criză de management, spun sociologii, este o criză de leadership, spun politologii. Astfel, problemele semnalate în spațiul antreprenorial se e…

Cine mai conduce lumea?
sursă foto: edu.ro
Focus duminică, 25 octombrie 2026

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă

Revolta europeană din această toamnă este cunoscută, deja, pe nedrept, drept revolta elevilor care vor mai mulți profesori. Au fost astfel de revendic…

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă
Focus duminică, 11 octombrie 2026

Ungaria 1956

Spre sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Armata Roșie acoperă total Ungaria, în drum spre Berlin. Nu aveau să plece de acolo decât peste mai …

Ungaria 1956
Focus duminică, 13 septembrie 2026

Nine Eleven

Toți cei care au prins ziua de 11 septembrie a anului 2001 au amintiri, în special despre cum au aflat. Am fost unde pe glob și am aflat din presă, ma…

Nine Eleven
Focus duminică, 02 august 2026

Focuri în Europa

40 de pompieri români, cu tehnica respectivă, au plecat în Grecia, să lupte cu flăcările care distrug din nou pădurile mediteraneene ale Eladei. Ei se…

Focuri în Europa
Focus duminică, 26 iulie 2026

Războiul de după pace

Căldura excesivă ce stăpânește emisfera nordică din această vară pare să fi topit orice intenție de pace. Mai mult, acolo unde armele tăcuseră, în urm…

Războiul de după pace

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company