Zidul
La nici o săptămână de la balul instalării, noul președinte american a și legalizat ideea construirii unui zid la frontiera cu Mexicul.
Marius Tiţa, 29.01.2017, 10:34
Mulți ar spune că zidul cel mai cunoscut este cel din muzica trupei Pink Floyd. Este o întreagă filosofie în acest album, una celebră care s-a impus și poate nu vom știi niciodată cât de mult a influențat istoria recentă a omenirii. Mai este, desigur, și Marele Zid Chinezesc, singura creație umană vizibilă din spațiu. Nu putem uita nici Zidul Berlinului care nu împărțea numai un oraș ci umanitatea întreagă. Conotația sa este una dintre cele mai sinistre, acest zid fiind unul care a distrus destine și a omorât oameni.
La nici o săptămână de la balul instalării, noul președinte american a și legalizat ideea construirii unui zid la frontiera cu Mexicul. A vorbit despre așa ceva în campania electorală și s-a spus că este doar o exagerare specifică momentului. La un moment dat chiar se credea că toate ideile trăznite au fost o strategie de moment și vor fi abandonate. Valul de decizii controversate luate în acest scurt timp, în confirmarea a ceea ce credeam, sau speram, a fi scene dintr-un spectacol electoral, readuc teama și suspiciunea, nu se mai știe ce va fi din ce s-a spus. Ideea este foarte veche la Donald Trump.
În septembrie trecut, înainte de alegeri, el a mers în Mexic, l-a întâlnit pe președintele Enrique Peña Nieto și i-a spus din nou acestuia că se va face un zid plătiti chiar de cei împotriva căruia zidul va fi ridicat. Cu un an înainte, în august 2015, Trump vorbea de zidul antimexican plătit de mexicani când era doar candidat la nominalizarea Partidului Republican. Cum era previzibil că Mexicul nu se va grăbi să plătească uriașele costuri ale ridicării unui zid absurd, candidatul la funcția de candidat propunea sancțiuni aducătoare de fonduri: confiscarea sumelor de bani trimise spre conturile bancare din Mexic de catre imigranții ilegali, creșterea taxelor percepute pentru eliberarea vizelor către cetațenii mexicani, în special directori de companii și diplomați, creșterea taxelor pentru trecerea graniței. Acestea par, mai degrabă, soluții anticapitaliste ivite din gândirea recent plecatului dintre noi lider total cubanez, Fidel Castro.
După ce a trecut prin toate alegerile, până la obținerea funcției și chiar instalarea la Casa Albă, Trump a trecut și la îndeplinirea promisiunilor, oricât de ciudate și periculoase ar fi ele. Cunoscătorii atenți la detalii își vor aminti de NAFTA, Acordul nord-american de liber schimb, un stadiu de liberalizare a comerțului cunoscut și de continentul european la începutul unificării sale. În principiu, Statele Unite ale Americii și Statele Unite Mexicane, după numele său oficial, lucrau, împreună cu Canada, la un spațiu de deschidere în care mărfurile dar și oamenii să circule liber. Unitatea este conceptul cel mai întâlnit în această formulă economică pusă să unească două federații. În această accepțiune, zidurile nu au ce căuta, ele nu pot fi explicate nici când apar în gândirea unui lider de înaltă decizie.
Doar că noul lider american se exprimă clar și dur iar pentru el acordul NAFTA a fost “un dezastru total” pentru SUA. Astfel, acordul a dispărut și va fi înlocuit cu un gard de înaltă securitate lung de 3.200 de km și așezat pe granița dintre SUA și Mexic, astfel încât nici oamenii, nici mașinile, nici animalele, nici comerțul și nici fondurile să nu mai poată trece. Situația a escaladat destul de serios, cu anularea vizitei în SUA a președintelui mexican, exact în mijlocul disputei legate de zidul lui Donald Trump.
Totuși, cei doi președinți de țări numite Statele Unite au vorbit la telefon și au decis să se consulte mai serios și, mai ales, să nu mai discute public despre aceste probleme. În prezent, tehnica modernă nu se împiedică de obstacole terestre când e vorba de comunicare și globalizare. Tocmai de aceea, ideea de a construi ziduri lungi și costisitoare apare, în zilele noastre, ca inutilă, ineficientă și, mai ales, inumană. Cu siguranță. America secolului XXl poate genera idei mai bune decât chinezii de acum 27 de secole sau sovieticii de acum mai bine de o jumătate de secol.
