35 de ani de la căderea Zidului Berlinului
Păstrarea memoriei victimelor războaielor şi a celor prigoniţi pentru credinţa lor este o datorie – a declarat președintele României, Klaus Iohannis, la Berlin.
Daniela Budu, 18.11.2024, 11:21
Căderea Zidului Berlinului, în urmă cu 35 de ani, a reprezentat pentru români o încurajare în lupta pentru libertate, iar înlăturarea Cortinei de Fier a făcut posibilă revenirea României în familia democraţiilor europene, a declarat, la Berlin, preşedintele Klaus Iohannis. Aflat în vizită în Germania, şeful statului a avut un discurs în Parlamentul federal, în cadrul unei ceremonii organizate cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Războiului şi ale Dictaturii.
În context, a subliniat faptul că de 35 de ani, România este o ţară liberă, în urma Revoluţiei din decembrie 1989. El a spus, în discursul său din Bundestag, că după cel de-al Doilea Război Mondial, valorile democratice europene, dar şi modelul economic european au fost surse de inspiraţie pentru partenerii internaţionali. A atras însă atenţia că, din păcate, se constată că teama ‘unor regimuri totalitare de atractivitatea valorilor europene’ a făcut ca Uniunea să fie percepută ca ‘o ameninţare’, subliniind că România a avertizat din timp asupra riscului pentru securitatea Europei reprezentat de agresivitatea regimurilor dictatoriale.
Klaus Iohannis: „Din păcate, mecanismele propagandei şi ale dezinformării se propagă din nou astăzi, pentru că regimurile dictatoriale se bazează pe faptul că o minciună spusă suficient de des devine adevăr. Vedem această realitate revoltătoare în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Rămânem alături de poporul ucrainean, care s-a opus cu curaj şi eroism invaziei dictate de la Kremlin, sfidând forţa şi brutalitatea imperialismului rus. Sprijinul statelor noastre şi al comunităţii internaţionale este vital pentru a asigura în final o pace justă şi durabilă, în deplin acord cu Carta ONU şi cu Dreptul internaţional.”
Aceste riscuri, mai spune Klaus Iohannis, sunt şi un motiv important pentru care pledăm pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, cel mai afectat stat de acest război, după Ucraina. “Rămânem, de asemenea, ferm angajaţi alături de Ucraina şi de Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană’, a mai subliniat președintele.
Potrivit șefului statului, păstrarea memoriei victimelor războaielor şi totalitarismului, precum şi a celor prigoniţi pentru credinţa lor, pentru căutarea dreptăţii şi a libertăţii, este ‘o datorie şi ‘o formă de justiţie”. “Trebuie să avem permanent în minte că uitarea trecutului conduce la repetarea greşelilor istoriei sau la perpetuarea injustiţiei. Această uitare reprezintă un pericol din ce în ce mai mare”, a mai spus Klaus Iohannis.
Și-a exprimat, totodată, admiraţia pentru grija cu care statul german înţelege să se aplece asupra cunoaşterii corespunzătoare a istoriei, în special de către generaţiile tinere. A precizat că ‘și în România depunem eforturi serioase pentru ca tinerii să înveţe în şcoli despre greşelile trecutului şi să fie conştienţi de ele, pentru a nu le repeta’.
Pe de altă parte, Klaus Iohannis a dat asigurări Germaniei că va găsi, în continuare, în România un partener profund dedicat valorilor europene, “gata să lucreze pentru întărirea Uniunii Europene şi pentru ca aceste valori ale libertăţii şi democraţiei să fie protejate şi acceptate, atât în vecinătate, cât şi la nivel global’.
