80 de ani de la eliberarea Auschwitz

Pe 27 ianuarie s-au împlinit 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 28.01.2025, 11:30

În Polonia, ţara celor mai mulţi evrei înainte de Holocaust, au avut loc, luni, 27 ianuarie, ceremonii care au marcat opt decenii de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz.

În cea mai celebră dintre uzinele morţii create de regimul nazist au pierit aproape o şesime din cele 6 milioane de evrei victime ale genocidului.

Preşedintele polonez, Andrej Duda, a afirmat că ţara lui păzeşte amintirea Holocaustului, pentru ca o asemenea catastrofă umană să nu fie repetată vreodată. 50 dintre supravieţuitori, majoritatea cu vârste cuprinse între 80 şi 90 de ani, au luat parte la ceremonii. Unii dintre ei au revenit la Auschwitz de multe ori, iar mesajul lor a fost mereu acela de a spune oamenilor ce s-a întâmplat şi că aceste orori nu trebuie să se repete.

România a fost reprezentată de ministrul Culturii, Natalia Intotero. State precum Germania, Marea Britanie, Franţa sau Spania au fost reprezentate la cel mai înalt nivel.

La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj în care afirmă că 27 ianuarie 1945 va rămâne pentru totdeauna ziua în care, în istorie, a fost consemnată încheierea celui mai negru capitol, prin eliberarea complexului de lagăre de la Auschwitz-Birkenau.

„Cei care reuşiseră să rămână în viaţă puteau să depună mărturie lumii întregi că infernul a fost dezlănţuit pe pământ, dar şi că forţa vieţii a înfrânt până la urmă moartea. O catastrofă fără egal, în care 6 milioane de copii, femei şi bărbaţi au fost ucişi”, a subliniat Iohannis. El a amintit că 27 ianuarie este şi ziua în care în România sunt evocate suferinţele îndurate de victimele Pogromului din Bucureşti, în 1941, când mii de evrei erau predaţi morţii de bandele de legionari (extrema dreaptă).

Mesajul preşedintelui s-a referit şi la prezent. În opinia lui Iohannis, la nivel internaţional, populismul, extremismul, atitudinile şi manifestările xenofobe şi antisemite se deghizează perfid, cu intenţia de a eroda pilonii fundamentali pe care este construită lumea liberă, în care drepturile fundamentale au un rol esenţial. Iar propagarea urii, atacurile, violenţa de limbaj şi dezinformarea slăbesc democraţiile şi riscă să ducă în derizoriu drepturile şi libertăţile atât de greu câştigate de-a lungul timpului.

România, a subliniat el, a făcut paşi importanţi în direcţia onorării memoriei victimelor Holocaustului şi a luptei împotriva antisemitismului prin adoptarea unei legislaţii robuste în domeniu şi prin dezvoltarea unor proiecte memoriale şi educaţionale care să contribuie la o cultură bazată pe valorile europene fundamentale.

La rândul său, prim-ministrul Marcel Ciolacu a reafirmat angajamentul ferm al Guvernului României pentru combaterea flagelului antisemit, precum şi pentru promovarea memoriei victimelor Holocaustului. El a afirmat că este datoria autorităţilor să se asigure că societatea românească cunoaşte şi nu repetă greşelile istoriei.

Premierul  a participat, luni, la Templul Coral din Bucureşti, cel mai mare lăcaș de cult mozaic din oraș, la ceremonia dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului şi comemorării victimelor Pogromului legionar antievreiesc din Capitală.