A început campania electorală

Vineri s-a dat startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din România, de pe 11 decembrie.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 11.11.2016, 13:01

Scrutinul pentru legislativele de anul acesta e organizat după o nouă legislaţie. Astfel, se revine la votul pe listă, folosit ultima dată acum 12 ani, şi se renunţă la sistemul numit, impropriu, uninominal, care, la ultimele două rânduri de alegeri parlamentare, în 2008 şi 2012, a provocat nenumărate confuzii şi a condus la un for legislativ gonflat, cu 588 de aleşi. Acum sunt în joc doar 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute.

Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Tot mai numeroasa diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare tot de 2 senatori şi 4 deputaţi. O premieră constă, însă, în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării.

Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Ion Barbu, director în Compania Naţională Poşta Română, a declarat, pentru Radio România, că a şi fost înregistrată prima opţiune electorală a unui cetăţean român din străinătate: Pot să vă confirm că un alegător din Austria a trimis deja pachetul cu buletinele de vot, pe care şi-a exercitat dreptul de vot către România. Pachetul va fi în gestiunea Biroului Electoral pentru Votul prin Corespondenţă până pe data alegerilor, de 11 decembrie. Atunci va fi momentul în care se vor desigila şi se vor număra voturile”.

În competiţia electorală s-au înscris 6493 de persoane. Cei mai mulţi candidaţi aparţin partidelor reprezentate în actualul Parlament şi care, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, se vor regăsi şi în cel viitor. Stânga spectrului politic e dominată confortabil de PSD, cotat drept virtual câştigător al scrutinului. La dreapta, PNL e considerat singurul capabil să ameninţe hegemonia socia-democraţilor, în timp ce ALDE, PMP sau UDMR gravitează în jurul pragului electoral de cinci procente. Închegată în jurul unui ONG bucureştean transformat în partid, USR e calificată de analişti drept cea mai importantă dintre formaţiunile nou apărute şi cu şanse reale de a intra în Parlament.

În afara partidelor, s-au înscris în cursă şi 44 de candidaţi independenţi. Scrutinul e foarte important, spun comentatorii, nu doar fiindcă trebuie să decanteze o viitoare majoritate guvernamentală, ce va prelua frâiele executive de la actualul cabinet tehnocrat şi va conduce România de anul viitor. Ci şi fiindcă, în funcţie de competenţa şi onestitatea viitorilor aleşi, ar putea reabilita imaginea Parlamentului, în prezent foarte impopular printre români din cauza nenumăratelor scandaluri de corupţie cu senatori sau deputaţi în prim-plan.