Acord politic privind finanţarea armatei
Preşedintele Klaus Iohannis a convenit cu toate formaţiunile politice reprezentate în Parlamentul de la Bucureşti majorarea fondurilor alocate Apărării.
Bogdan Matei, 13.01.2015, 13:02
Ales în noiembrie, noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, începe să aplice modelul consensual pe care l-a promis în campania electorală. După cei zece ani în care predecesorul său, Traian Băsescu, a condus România fără să-şi ascundă nici simpatiile, nici idiosincraziile politice, fostul lider liberal Iohannis se proiectează, echidistant faţă de partide, deasupra luptelor cu miză mică din Parlament.
Luni, el a obţinut acordul tuturor formaţiunile politice reprezentate în Legislativ pentru asigurarea, în fiecare an, începând din 2017 şi până în 2027, a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. În calitate de comandant suprem al forţelor armate, preşedintele afirmă că majorarea bugetului Apărării e necesară, fiindcă România trebuie să rămână în gardă, pe fondul crizei din Ucraina vecină.
Membru al Uniunii Europene şi NATO, Bucureştiul nu trebuie să se bazeze doar pe aliaţi pentru asigurarea propriei securităţi, mai spune Klaus Iohannis: “Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.”
Vioară-ntâi a coaliţiei guvernamentale instalate acum aproape trei ani, în cadrul căreia gestionează şi portofoliul Apărării, PSD a subscris fără ezitare la iniţiativa prezidenţială. Premierul social-democrat Victor Ponta: “Ne dorim ca ceea ce am început în 2012, adică în fiecare an mai mulţi bani pentru sistemul de apărare, să fie un proces de durată şi asumat de toate forţele politice, indiferent de momentul în care se află la guvernare sau în opoziţie.”
Previzibil, şi sucesoarea lui Iohannis la cârma opoziţiei liberale, Alina Gorghiu, a aplaudat acordul politic propus de şeful statului: “Avem garanţia, că, de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest acord va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament.”
Acordul a fost îmbrăţişat, deopotrivă, de UNPR şi PC, parteneri juniori la co-guvernare, precum şi, din afara coaliţiei, de UDMR, PP-DD şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Moment rarisim în politica românească a ultimilor ani, acordul privind finanţarea armatei poate fi, spun analiştii, începutul unei noi maniere de a gestiona dosarele majore ale administraţiei de la Bucureşti.
