Actualitatea conflictelor îngheţate
Intervenţia militară rusă din Crimeea dinamitează stabilitatea internaţională şi aruncă spaţiul ex-sovietic din regiunea Mării Negre înapoi în timp cu două decenii, în era conflictelor îngheţate.
Ştefan Stoica, 03.03.2014, 12:39
Cursul dramatic pe care l-au luat evenimentele din Crimeea, unde Rusia impune legea armelor pe un teritoriu străin, în răspărul normelor internaţionale, nu putea rămâne fără reacţie în Republica Moldova. Mai ales într-un moment în care micul stat majoritar românofon comemorează 22 de ani de la izbucnirea unui conflict armat provocat de separatismul transnistrean in estul Republicii. Duminică, Ambasada Rusiei a fost pichetată de manifestanţi. Ei au cerut retragerea trupelor Moscovei din Transnistria, unde intervenţia lor în favoarea separatiştilor a dus la ieşirea de facto a acestei regiuni pro-ruse de sub autoritatea Chişinăului, şi au denunţat acţiunea militară din Crimeea.
Cei prezenţi au remarcat similaritatea tragică a celor petrecute în 1992 cu evenimentele care au loc, acum, în sudul Ucrainei. Preşedintele Partidului Liberal din republica Moldova, Mihai Ghimpu: Agresiunea militară în Ucraina împotriva propriului frate, pentru că şi unii şi alţii sunt slavi, demonstrează încă o dată că Rusia a rămas cea imperială”.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi premierul Iurie Leancă şi-au exprimat îngrijorarea şi dezacordul faţă de evenimentele din Crimeea. Îngrijorarea domneşte şi la Bucureşti, unde autorităţile evaluează posibilele riscuri pe care instabilitatea regională creată de acţiunile Rusiei le poate produce la adresa României. Pe termen scurt, aceste acţiuni nu reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea ţării, pentru independenţa şi suveranitatea ei, spune preşedintele Traian Băsescu.
Totuşi – avertizează liderul de la Bucureşti – apariţia unui nou conflict îngheţat în spaţiul ex-sovietic poate avea repercusiuni pe termen mediu şi lung, inclusiv asupra României: „România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat, localizat în Crimeea, după cele din Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia şi Trasnistria, este de natură a accentua instabilitatea regională şi implicit, de a conduce la apariţia unor tensiuni care pot degenera în conflicte armate. Din acest punct de vedere, România consideră că propria ei securitate este supusă riscului, pe termen mediu şi lung.”
Bucureştiul, prin vocea preşedintelui, şi-a reiterat poziţia potrivit căreia orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei fără acceptul acesteia şi în afara acordurilor internaţionale este o agresiune la adresa Ucrainei. O agresiune căreia Moscova trebuie să-i pună capăt, a declarat, ferm, şeful statului, în ton cu luările de poziţie tranşante exprimate de partenerii occidentali ai României.
