Agricultura românească şi produsele ecologice
Sectorul bio ar putea fi şansa agriculturii româneşti de a fi revitalizată. O spun specialiştii, inclusiv cei ai ministerului de profil de la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 22.09.2014, 13:48
Despre România comunistă, pentru care agricultura devenise un fel de bun naţional, se spunea că este grânarul Europei. Producţiile impresionante la cereale, în principal grâu şi porumb, erau, chiar şi aşa, umflate de propaganda unui regim pentru care bătalia cu propriile recorduri în domeniu devenise o obsesie bolnavicioasă. Rezultatele nu erau, însă, întâmplatoare, fiindcă agricultura românească beneficia de o infrastructura pe măsură şi de date naturale de invidiat.
Investiţiile enorme ale statului în sistemele de irigaţii ori în fabricile de utilaje agricole, ce produceau pe bandă rulantă, şi la propriu, şi la figurat, tractoare sau combine, erau dublate de calitatea excepţională a solului. Totuşi, totul avea la bază un concept inaplicabil în economia de piaţă – agricultura centralizată, posibilă după marea colectivizare forţată pe care comuniştii o făcuseră de la sfârşitul anilor ’40 pâna la începtul anilor ’60. După prabuşirea regimului, în 1989, agricultura a devenit, uşor-uşor, cenuşăreasa economiei româneşti, în absenţa unui management eficient şi a penuriei de investiţii, la care s-au alăturat şi fireştile retrocedări.
În ultimii ani, însă, agricultura românească şi-a pus puternic amprenta asupra creşterii economice a României. Potrivit statisticilor, pentru a cincea oară în ultimul deceniu, România este pe al doilea loc în Europa, după Franţa, la producţia de grâu. Fermierii autohtoni au strâns, în medie, 4,4 tone/hectar, de pe 2,6 milioane de hectare, iar cei francezi, 9,5 tone/hectar, de pe 1,7 milioane de hectare. Dovadă că, în România, se mai practică, încă, ceea ce specialiştii numesc agricultură extensivă, în cazul căreia producţia creşte odată cu suprafaţa cultivată.
Pe de altă parte, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de la Bucureşti, în primul semestru al anului, România a exportat produse agroalimentare de peste 2 miliarde de euro, cu aproape 10% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Iar veştile bune nu se opresc aici. 85% din tot sectorul agricol din România înseamnă agricultură aproape de maxim din punct de vedere al calităţii, a afirmat secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, la Festivalul ECO, organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Bucureşti şi dedicat produselor bio.
Oficialul a mai spus că România poate deveni furnizorul de produse ecologice al Europei, pentru că are cantitatea cea mai mică de azot utilizată la hectar, aceasta fiind, de exemplu, de peste 20 de ori mai mică decât în Olanda. Rămăne de văzut, pentru că de vorbe frumoase ori de speranţe bine ambalate, agricultura româneasca nu a dus, nicicând, lipsă în ultimii 25 de ani.
