Alegeri parlamentare – începe repartizarea mandatelor
Sunt în curs procedurile pentru constituirea noului Parlament de la București.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 04.12.2024, 12:55
Noul Legislativ bicameral al României rezultat în urma alegerilor de pe 1 Decembrie e pe cale să-și limpezească structura. Au fost în joc 331 de mandate de deputați și 136 de senatori.
Proporțional cu numărul de voturi primite, PSD, numărul unu în actualul Guvern, ar urma să aibă 86 de deputați și 36 de senatori. AUR (opoziția naționalistă) – 63 și 28, dublu față de mandatele câștigate acum patru ani. PNL, asociat la guvernare cu social-democrații – 49 și 22. USR (în opoziție) – 40 și 19.
Apar, în premieră, pe băncile Parlamentului aleși din partea celor două formațiuni populiste, nou create, care au trecut pragul electoral de cinci procente. SOS România va avea 28 de deputați și 12 senatori, iar Partidul Oamenilor Tineri – 24 și 9.
Prezentă neîntrerupt, din 1990, în Legislativul României post-comuniste, UDMR are acum 22 de deputați și 10 senatori. Minoritățile etnice, altele decît cea maghiară, rămân – practic, din oficiu – reprezentate în Camera Deputaților de 19 politicieni, câte unul pentru fiecare comunitate etnică.
Detaliu aproape anecdotic, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a precizat că, dacă la redistribuirea voturilor de duminică, Partidului Oamenilor Tineri i-ar mai reveni un mandat, acesta va fi tras la sorţi între toate celelalte formaţiuni care au intrat în Parlament. Fiindcă noul partid nu şi-a desemnat suficienţi candidaţi.
Una peste alta, recapitulează presa, sunt șapte formațiuni parlamentare, niciuna cu o pondere prea mare și multe incompatibile între ele. E un Parlament mai fragmentat ca oricând în ultimele vreo două decenii, din care e greu să rezulte o majoritate guvernamentală funcțională.
Fără să fie foarte atentă la nuanțele care le diferențiază, presa adună AUR, SOS și POT sub eticheta generală de „polul suveranist” și prognozează că e foarte improbabilă cooptarea vreuneia dintre ele într-o coaliție guvernamentală.
Rămân, cu o pondere de circa 60% în Parlament, partidele declarat pro-europene. Aritmetica elementară ar pleda pentru o largă coaliție PSD-PNL-USR-UDMR-minorități. Mai greu sunt de depășit râcile dintre ele.
După ce au guvernat trei ani împreună, în numele stabilității și al stăvilirii extremismului, social-democrații și liberalii s-au atacat reciproc, fără menajamente, în campania electorală și acum par să nu se mai suporte. Între useriști și pesediști s-au adunat, în aproape un deceniu, extrem de multă ranchiună și resentimente. Iar UDMR e foarte enervată de un proiect legislativ al USR privind reorganizarea administrativă a țării, care le-ar diminua maghiarilor influența politică în teritoriu. Etc…
Acum, toată lumea pare să aștepte turul decisiv al alegerilor prezidențiale, pe care, duminică, 8 decembrie, și-l vor disputa independentul Călin Georgescu și șefa USR, Elena Lasconi. Potrivit Constituției, șeful statului e cel care desemnează viitorul premier.
