Alegerile locale din România

Românii şi-au ales noii edili, în condiţii fără precedent, menite să prevină propagarea noului coronavirus.

Bogdan Matei, 28.09.2020, 11:44

Reguli stricte de protecţie sanitară, ca purtarea măştilor,
dezinfectarea mâinilor la intrarea şi la ieşirea din secţia de vot, precum şi
păstrarea distanţării fizice de minimum un metru au însoţit, în premieră,
exerciţiul electoral de duminică, din România. COVID-19 bulversase, deja,
calendarul alegerilor locale, programate iniţial în iunie
şi amânate din cauza pandemiei. Tuturor aleşilor – primari, şefi de consilii
judeţene, consilieri locali şi judeţeni – le-au fost prelungite mandatele cu
jumătate de an, ceea ce a alimentat şi nerăbdarea electoratului de a-şi primeni
administraţiile. Au fost în joc 41 de funcţii de
presedinţi de consilii judeţene, peste 1300 de consilieri judeţeni, 40 de mii
de consilieri locali şi circa 3200 de primari.

Prezenţa
la urne a fost, la nivel naţional, de 46%, adică, remarcă sociolologii, cu doar
două procente mai mică decât la precedentele alegeri locale, când oamenii nu
trebuiau să-şi înfrângă teama de virus. Cel mai scăzut apetit pentru vot l-au
avut bucureştenii, doar 37%, mai mult, totuşi, decât acum patru ani. Bucureştiul
însumează o zecime din totalul electoratului românesc, şi, exceptându-l pe
preşedintele republicii, edilul său e politicianul învestit cu cele mai multe voturi. Capitala e
oraşul cel mai bogat din ţară, cu indicatori economico-sociali peste media
Uniunii Europene, şi cu demografia cea mai dinamică. De aceea, funcţia de primar
general e un trofeu râvnit de toate partidele. Noul edil e matematicianul şi activistul civic Nicuşor Dan. Din
nucleul organizaţiei sale nonguvernamentale, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, a
apărut actuala USR, în prezent a treia forţă din Parlament. Ulterior, din
motive ideologice, Dan s-a despărţit de partidul pe care l-a fondat, dar
candidatura sa a fost susţinută atât de acesta, cât şi de PNL, la guvernare.

Perdant
în 2016, Dan şi-a luat, acum, revanşa, la un scor confortabil, asupra
primarului în exerciţiu social-democrata Gabriela Firea. Fostă vedetă foarte
vizibilă şi vocală a unei televiziuni de stânga, aceasta devenea, acum patru
ani, prima femeie şi primul membru PSD cu carnet învestit primar general.
Candidată, acum, la propria-i succesiune şi susţinută de cel mai important
partid parlamentar, în opoziţie, primăriţa a pornit în campanie cu handicapul
unei uzuri inevitabile în funcţie, precum şi cu un palmares mai degrabă modest.
Bucureştiul e un oraş sufocat de poluare, paralizat de traficul supraaglomerat,
cu regia de termoficare falimentară şi cu o infrastructură încă deficitară. În
siajul Gabrielei Firea, PSD îşi adjudecase acum patru ani şi toate cele şase
primării de sector. Acum, candidaţii de stânga şi-au împărţit sectoarele cu cei
susţinuţi de PNL şi USR.

Scoruri strânse între cele două principale forţe
politice s-au înregistrat şi la şefiile consiiilor judeţene. Social-democraţii
şi-a păstrat multe dintre fiefurile din sud, şi estul ţării, iar liberalii pe
cele din vest. UDMR rămâne viora-ntâi în centru, singura zonă cu populaţie
majoritar maghiară. Votată de o treime dintre bucureşteni, adică la egalitate
cu PSD şi aproape dublu faţă de PNL, USR şi-a adjudecat, în premieră, şi câteva
reşedinţe de judeţ: Timişoara (vest), Braşov (centru), Bacău (est). Ridicolă
pentru mulţi, ambiţia declarată a fostului preşedinte Traian Băsescu de a reveni,
la aproape 70 de ani, la primăria Capitalei, pe care a mai condus-o acum două
decenii, a fost o strategie câştigătoare pentru partidul său, PMP, pe care l-a
tractat în Bucureşti peste pragul electoral de 5%. Toate aceste cifre de la
locale sunt, cred comentatorii, o bază de pornire pentru strategiile pe care
partidele şi le vor elabora în perspectiva alegerilor parlamentare din
decembrie.