Aleşii locali nu îşi pot schimba partidul
Curtea Constituţională a României şi-a motivat decizia prin care, în decembrie, a stabilit că ordonanţa de urgenţă a guvernului care reglementează migraţia aleşilor locali a fost declarată neconstituţională.
Florentin Căpitănescu, 21.01.2015, 12:36
În septembrie anul trecut, cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale, Guvernul de stânga de la Bucureşti, sub bagheta liderului social-democrat Victor Ponta, cel care a şi candidat la alegeri, a dat o controversată ordonanţă de urgenţa (OUG). Adoptată, ulterior, şi de Parlament, în încercarea de a-i ataşa un plus de legitimitate, ordonanţa le permitea aleşilor locali, în termen de 45 de zile, să-şi schimbe formaţiunea de provenienţă fără să-şi piardă mandatul.
Nu doar necesară, ci obligatorie, a motivat, la vremea respectivă, premierul Ponta decizia, fiindcă, argumenta el, administraţia locală este paralizată din cauza schimbărilor de pe scena politică. Blocajul fără ieşire, spunea el, s-a instalat după ce liberalii au părăsit USL, alianţa de centru-stânga ce se impusese autoritar la legislativele din 2012. Uşor de anticipat, partidul premierului, PSD, a fost marele beneficiar al ordonanţei, odată ce sute de aleşi locali au virat spre marea formaţiune de stânga.
Pentru Opoziţie, în schimb, ordonanţa nu a fost decât găselniţa prin care PSD a încercat să-i paveze drumul lui Ponta spre funcţia supremă, ceea ce nu s-a întâmplat, şi, în acelaşi timp, să-şi potenţeze influenţa în teritoriu, unde prezenţa solidă a Opoziţiei îi ridică mari probleme.
În decembrie, însă, Curtea Constituţională a decis că ordonanţa este neconstituţională. Potrivit Curţii, cea care tocmai a făcut publică motivarea deciziei, constituirea sau ruperea alianţelor politice intră în exerciţiul democratic firesc, aşa că ele nu pot justifica măsuri care, în mod direct şi brutal, schimbă configuraţia politică a autorităţilor administraţiei publice locale şi alterează voinţa electoratului. Curtea susţine că viciul de neconstituţionalitate al unei ordonanţe de urgenţă nu poate fi acoperit prin aprobarea acesteia de către Parlament, cel care, prin lege, trebuie s-o respingă.
Discuţia se îndreaptă, acum, spre viitorul aleşilor ce au profitat de ordonanţă, ademeniţi, comenteză observatorii, cu promisiunea banilor de la buget. În cazul în care dorinţa Opoziţiei se va transforma în realitate, atunci toţi aleşii în cauză îşi vor pierde mandatul. Într-o astfel de ipoteză, cu sute de posturi din administraţia locală devenite vacante, vor fi organizate alegeri anticipate, cu relevanţă naţională. Ar fi o noutate în practica democratică românească, în condiţiile în care anticipatele, fie ele locale ori legislative, au fost exersate de electori doar la nivel micro.
