Anul omagierii victimelor comunismului
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat că va declara 2019 An al Recunoştinţei faţă de opozanţii fostului regim comunist.
Bogdan Matei, 15.05.2019, 12:53
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele pentru decorarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, respectiv a Asociaţiei Memorialul Revoluţiei 16 – 22 Decembrie 1989 Timişoara. Decizia a fost adoptată în vederea marcării a 30 de ani de Revoluţia Română, în semn de apreciere şi recunoaştere pentru importanta activitate de cercetare a fenomenului totalitar şi de promovare a valorilor naţionale şi europene”.
Sighetul şi Timişoara sunt repere esenţiale pe harta României martirizate de comunism. Fondat, sub egida Consiliului Europei, de poeta şi dizidenta Ana Blandiana, Memorialul e amenajat în fosta închisoare în care comuniştii au întemniţat şi ucis zeci de oameni politici democraţi, de generali şi de înalţi prelaţi din interbelic. Iar asociaţia timişoreană reuneşte pe mulţi dintre cei care, în decembrie 1989, au aprins flacăra Revoluţiei ce avea să culmineze, la Bucureşti, cu fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu.
Şeful statului a anunţat şi că va declara 2019 An al Recunoştinţei, luni, 20 mai, dată la care au avut loc, în 1990, primele alegeri libere din România postcomunistă:
Este anul în care vreau să ne arătăm recunoştinţa faţă de cei care au făcut posibilă marea schimbare în decembrie 89 şi unii, mai cârcotaşi, m-au întrebat, bun, şi atunci, de ce începeţi în mai? Păi, foarte simplu: eu vreau să declar anul 2019 ca an al recunoştinţei, care se încheie în decembrie cu o mare sărbătoare în cinstea Revoluţiei din 89 şi încep atunci când a început votul democratic în România. Primele alegeri libere în România au avut loc, dacă vă amintiţi, pe 20 mai 1990.”
Voci din politică, societatea civilă şi presă au salutat, deja, anunţul lui Klaus Iohannis. Acesta a suscitat, însă, şi critici virulente. Deja anunţat candidat la propria-i succesiune, şeful statului e acuzat că face o temă de campanie din omagierea rezistenţei anticomuniste.
Potenţial contracandidat, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, acuză că iniţiativa urmăreşte folosirea în scopuri electorale a unor elemente emoţionale – înlăturarea comunismului, sacrificiul martirilor şi regăsirea libertăţii. Şi fiul celei mai celebre opozante a lui Ceauşescu, profesoara Doina Cornea, Leontin Iuhas, el însuşi trecut prin arestul Securităţii, a anunţat că refuză să participe la ceremoniile patronate de preşedinte.
Unii comentatori nu-şi ascund amărăciunea că derizoriul electoral ameninţă să acopere o temă tragică. Instalată, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, de trupele sovietice de ocupaţie, dictatura comunistă a umplut România de lagăre şi de închisori în care, potrivit istoricilor, au fost întemniţaţi, de-a lungul unei jumătatăţi de veac, cel puţin 600 de mii de oameni. În 2006, de altfel, fostul şef al statului, Traian Băsescu, a condamnat, într-o declaraţie oficială, regimul comunist drept criminal şi ilegitim.
