Autorităţile române şi criza din Ucraina
România susţine calea diplomatică de soluţionare a crizei ucrainene, dar e pregătită şi pentru scenariul în care diplomaţia eşuează.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 18.02.2022, 12:01
Criza generată de pericolul unei invazii ruse în Ucraina este testul major al unităţii şi solidarităţii statelor europene, iar până acum, el a fost trecut. Preşedintele României, Klaus Iohannis, declara, după reuniunea informală a liderilor UE pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate, că ţările Uniunii trebuie să rămână unite, iar această unitate trebuie să se manifeste atât în eforturile diplomatice, cât şi în cele economice.
Riscurile pentru securitatea europeană sunt critice şi e nevoie de o coordonare eficientă şi de unitate în perioada de criză, care să sporească securitatea în întreaga zonă euroatlantică, consideră liderul de la Bucureşti. El susţine, pe de altă parte, necesitatea continuării dialogului şi a găsirii unei soluţii diplomatice la criză. Totuşi, în cazul în care situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei se schimbă, Uniunea Europeană are pregătit un pachet de reacţii stabilite deja, iar statele membre vor reacţiona împreună, într-un mod adecvat. România, spune Iohannis, este pregătită şi pentru cel mai rău scenariu.
Klaus Iohannis: Noi avem peste 600 de km de graniţă cu Ucraina şi este posibil să apară un flux de migranţi şi da, suntem pregătiţi pentru această situaţie; şi în chestiuni de impact economic suntem pregătiţi, avem şi noi măsuri specifice pregătite, dar trebuie să ştim foarte clar. Noi ne dorim o soluţie diplomatică, nu îşi doreşte nimeni o soluţie de tip sancţiuni şi ne dorim că această situaţie de pe flancul estic să fie detensionată prin dezescaladare şi prin calmarea tensiunilor”.
România îşi reafirmă, totodată, sprijinul puternic pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei precum şi pentru dreptul acestei ţări de a decide liberă asupra aspiraţiilor sale europene şi euroatlantice, a scris preşedintele Iohannis pe Twitter.
Pe de altă parte, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a dezavuat, într-un interviu acrodat CNN, pretenţiile Moscovei ca NATO să-şi retragă echipamentele şi militarii din ţările flancului estic, inclusiv din România, şi a salutat respingerea lor categorică de către aliaţi. Nu putem permite să avem două tipuri de aliați, aliați de primă clasă și aliați de a doua clasă – aliații de pe flancul estic, fără niciun fel de trupe și echipamente reale de la alți aliați pe teritoriile lor. Acest lucru este inacceptabil, a fost deja respins, iar NATO este foarte unită și solidă în acest moment”, a afirmat Bogdan Aurescu.
El şi-a exprimat speranţa că grupul tactic de luptă al NATO care va fi creat în România va avea aceeași compoziție și dimensiune ca grupurile tactice care sunt deja funcționale în partea de nord a flancului estic, în Polonia și în statele baltice. Întrebat despre faptul că Franța vorbește de o reorganizare a securităţii europene, Bogdan Aurescu a spus că încercarea de a dezvolta o dimensiune de securitate a UE trebuie văzută ca un demers complementar cu ceea ce face NATO. Nimeni nu poate înlocui Alianţa în ceea ce privește asigurarea apărării și securității colective în Europa și în zona euro-atlantică în ansamblu, a subliniat Aurescu.
