Bacalaureatul, după noi reguli
Peste 170 de mii de elevi şi absolvenţi din promoţiile anterioare susţin, de luni, probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale din cadrul examenului naţional de Bacalaureat.
Bogdan Matei, 12.02.2018, 12:24
În premieră pentru învăţământul românesc post-comunist, examenul de Bacalaureat de anul acesta începe încă din februarie, cu o primă sesiune ce include probele orale şi stăpânirea computerului. Circa 177 de mii de elevi aflaţi în ultimul an de liceu sau absolvenţi din promoţiile anterioare sunt aşteptaţi la testele care, eşalonate până pe 22 februarie, vizează competenţele de comunicare orală în limba română şi – pentru elevii din comunităţile minoritare – în limba maternă, examenul la o limbă străină de circulaţie internaţională, precum şi competenţele digitale. Probele din februarie nu sunt evaluate cu note, ci doar cu calificativele admis sau respins. Cele scrise vor fi notate şi vor acoperi a doua sesiune a examenului de bacalaureat, programată la finalul cursurilor, între 25 şi 28 iunie. Este calendarul stabilit, cu acordul reprezentanţilor părinţilor şi ai elevilor, de fostul ministru social-democrat al Educaţiei, Liviu Pop.
Schimbat de partidul său din Executiv luna trecută, odată cu fostul premier Mihai Tudose, Pop argumentase că perioada dinaintea probelor scrise era foarte aglomerată pentru elevi, iar decalarea testelor le va oferi un moment de respiro până în vară. Sindicatele din învăţământ avertizează, însă, că schimbarea calendarului de examen ar putea conduce la situaţii stranii, pe care legea în vigoare nu le ia în calcul. Vor fi, astfel, elevi care, la sfârşitul anului şcolar, vor rămâne corigenţi sau chiar repetenţi şi nu vor putea susţine probele scrise din iunie. Dar, după sesiunea de acum, ar putea avea o parte din examenul de Bacalaureat deja promovat.
Concluzii despre cât de inspirate sau de nefericite sunt noile reguli se vor putea trage abia în vară, eventual prin comparaţie cu bacalaureatul din 2017, când au fost obţinute cele mai bune rezultate din ultimii opt ani. Rata de promovabilitate a fost atunci de aproape 73%, în creştere cu cinci procente faţă de 2016. Din cei peste 135 de mii de elevi înscrişi în toată ţara, doar 97 au obţinut nota maximă. Judeţele cu cele mai bune rezultate au fost Sibiu, Bacău, Iaşi şi Cluj, iar la polul opus s-au aflat Ilfovul şi Giurgiul.
Ministrul Pop spunea atunci că notele bune nu s-au datorat subiectelor mai uşoare decât în anii precedenţi, ci elevilor înşişi, care s-au pregătit mult mai bine. Nici anul trecut, însă, n-au lipsit liceele, cu profil tehnologic, în care promovabilitatea a fost zero. Din opoziţie, PNL a apreciat, atunci, că rezultatele de la Bacalaureat obligă autorităţile să ia măsuri urgente pentru susţinerea învăţământului. Ei înşişi deţinători, în timp, ai portofoliului Educaţiei, liberalii acuzau, totuşi, că examenul de maturitate a devenit, în ultima vreme, doar o formalitate birocratică, prin care se trimit tinerii în şomaj, fără calificări, fără competenţe practice şi fără şanse de a se integra pe piaţa muncii.
