Băncile şi evoluţia economică
BNR a dat un nou semnal pentru ieftinirea creditării în moneda naţională. A redus rata dobânzii de politică monetară, dar, pentru că pâna acum reacţia băncilor comerciale a întârziat, diminuarea a fost de doar un sfert de punct procentual.
Corina Cristea, 02.10.2013, 12:10
Rata dobânzii de politică monetară a fost diminuată în România de la 4,5% la 4,25% pe an, începând cu 1 octombrie 2013. Este a treia reducere consecutivă decisă de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale, măsura fiind destinată relansării creditării în moneda naţională. Însă, cel puţin până acum, efectele scontate nu au apărut, iar băncile comerciale sunt criticate pentru că nu au urmat îndemnurile BNR şi nu au ieftinit împrumuturile în lei. Mai mult, a remarcat guvernatorul Băncii centrale, Mugur Isarescu, în loc să reduca dobânzile pentru împrumuturi, băncile comerciale au scăzut dobânzile pentru economii.
Mugur Isarescu: “Suntem atenţi, când dozăm măsurile, să transmitem semnale necesare şi să nu stimulăm băncile să reducă dobânzile la depozite. Acolo, părerea noastră este că au câmp extrem de limitat să mai reducă. Eu cred că multe au şi depăşit măsura.”
Potrivit lui Isărescu, este în interesul băncilor comerciale să ieftinească semnificativ costul creditării în lei. De altfel, spune el, Bancherii nu vor avea încotro. Ce vor face cu atâţia bani? Vin la facilitatea de depozit a Băncii Naţionale? Acesta a ajuns la 1,25% şi se va reduce şi mai mult în perioada următoare.” Guvernatorul consideră că nivelurile înalte de dobânzi practicate de bănci la creditele în moneda naţională nu sunt justificate nici de conduita politicii monetare şi nici de situaţia din piaţa monetară, deoarece costurile pentru creditare din această piaţă, de unde băncile îşi procură necesarul de lichiditate, sunt chiar şi de cinci, şase ori mai reduse decât cele de la împrumuturile bancare pentru populaţie sau companii.
Potrivit BNR, băncile comerciale au justificările lor legate de încredere, de calitatea clienţilor, de riscurile pe care le percep, de faptul că discuţia despre clauzele abuzive determină o stare de incertitudine, de neîncredere, dar n-au motive economice şi financiare pentru a nu reduce dobânzile la credite. De la 1 octombrie, în România există obligativitatea ca băncile să elimine din contracte orice clauză declarată abuzivă în instanţă.
Potrivit unui studiu de impact trimis executivului de către Banca Naţională a României, băncile ar putea avea pierderi de peste 5 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro) din cauza proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare încheiate cu populaţia. Extinzând analiza la posibile plăţi retroactive, băncile comerciale au calculat pierderi din dobânzi şi comisioane cu mult mai mari, de circa 24 de miliarde de lei (aproximativ 5,3 miliarde de euro).
