Bani europeni pentru tranziţie verde
Comisia Europeană a efectuat plăţi de 1,39 miliarde de euro către România din Fondul pentru modernizare.
Daniela Budu, 23.12.2022, 11:33
Comisia Europeană a anunțat că Fondul pentru modernizare a efectuat, în cel de-al doilea an de funcţionare, plăţi în valoare totală de 4,11 miliarde de euro în sprijinul a 61 de proiecte derulate în opt ţări beneficiare. României i-a revenit cea mai importantă sumă, aproape o treime din total, adică 1,39 miliarde de euro. Proiectul care a beneficiat de finanţare în România este dedicat construirii a opt parcuri fotovoltaice şi a două centrale electrice, precum şi modernizarea reţelelor de energie electrică ale ţării. S-au efectuat, de asemenea, plăți către Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia și Slovacia. Potrivit CE, Fondul de modernizare urmăreşte să sprijine ţări din UE cu venituri mai mici în tranziţia lor către neutralitatea climatică. Astfel, proiectele vor contribui la modernizarea sistemelor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei, transporturilor şi agriculturii, precum şi la îmbunătăţirea eficienţei energetice. Sprijinul acordat acestor investiţii, anunță Comisia, va ajuta statele membre beneficiare să îşi îndeplinească obiectivele în materie de climă şi energie pentru 2030 şi să accelereze tranziţia verde a UE.
Anul trecut, fondul a pus la dispoziţie aproape 900 de milioane de euro pentru opt ţări beneficiare și vine în completarea altor instrumente de finanţare europene, cum ar fi Politica de coeziune şi Fondul pentru o tranziţie justă. Fondul pentru modernizare funcţionează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană şi cu Banca Europeană de Investiţii. Pentru următorul ciclu de plăți, statele beneficiare îşi pot prezenta propunerile de investiţii în vederea obţinerii unui sprijin potenţial din Fondul pentru modernizare până pe 19 ianuarie 2023 pentru propunerile neprioritare şi până pe 16 februarie 2023 pentru propunerile prioritare. Pentru România, anul viitor, principala provocare va fi legată tot de absorbţia fondurilor europene, inclusiv a celor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă,unde 41% din cele 29 de miliarde de euro alocate se îndreaptă către tranziția verde.
Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România, Cristian Pârvan, consideră că principala preocupare atât a mediului de afaceri, cât şi a decidenţilor trebuie să fie accesarea banilor europeni, prin îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor asumate în cadrul PNRR şi prin depunerea, selectarea şi finanţarea de proiecte viabile. Cristian Pârvan: Mediul de afaceri încearcă să-şi ducă mai departe misiunea lui şi să înregistreze, evident, profit. Are însă foarte multe provocări, de la provocările energetice, forţă de muncă, până la faptul că, deocamdată, solidaritatea economică europeană este doar o dorinţă şi mai puţin concretizată în nişte proiecte pan-europene. Cristian Pârvan mai spune că o politică fermă, coerentă şi bine ţintită poate duce România la un alt nivel de dezvoltare.
