Bilanţ la Externe şi Apărare

Miniştrii români de Externe şi al Apărării - la ora bilanţului, după şase luni de guvernare a Executivului condus de Viorica Dăncilă.

Roxana Vasile, 08.08.2018, 11:30

După recenta
prezentare – globală – a bilanţului pe şase luni al actualului Guvern de
coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti făcută de premierul Viorica Dăncilă, fiecare
ministru în parte a venit, în ultimele zile, în faţa presei, pentru a vorbi
despre ce a făcut până acum, dar şi ce proiecte are în vedere în viitorul imediat.

Marţi, a fost rândul miniştrilor de Externe şi al Apărării, Teodor Meleşcanu,
respectiv Mihai Fifor, să se preteze
la acest exerciţiu. În plan diplomatic, de interes este perspectiva
mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, subiect care,
în treacăt fie spus, într-un trecut apropiat, a încins spiritele la cel mai
înalt nivel la Bucureşti. Potrivit lui Teodor Meleşcanu, o analiză privind
eventuala relocare este gata şi va fi trimisă în curând preşedintelui ţării,
premierului şi Parlamentului.

Teodor Meleşcanu: Am căutat să punem pe
două coloane care sunt avantajele, care sunt dezavantajele, care sunt
problemele juridice pe care le ridică o asememena iniţiativă, având în vedere
că există o rezoluţie a Consiliului de Securitate, 478, care prevede în mod
direct faptul că toate ţările trebuie să-şi aibă, în relaţiile diplomatice cu
Israelul, ambasadele la Tel Aviv.

Din conferinţa de presă, nu a lipsit
nici subiectul ‘Rusia’. Teodor Meleşcanu: Promovăm politica
descurajării pe de o parte şi a dialogului pe de altă parte în relaţia cu
Rusia, un dialog care trebuie să fie bazat pe interesele reciproce ale ambelor
părţi şi în acelaşi timp să aibă loc o respectare a principiilor şi normelor
dreptului internaţional.

Ministrul de Externe a mai precizat şi că
pregătirile pentru preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, din
primul semestru al anului viitor, sunt în grafic. Din perspectiva calităţii de
membru aliat, Bucureştiul consideră drept prioritară creşterea profilului ţării
în cadrul NATO. La recentul Summit al Alianţei a fost adoptată propunerea
României de a găzdui un Centru de Comandă la nivel de corp de armată. A fost,
totodată, organizată o reuniune specială dedicată securităţii la Marea Neagră,
România obţinând o creştere considerabilă a prezenţei navale a ţărilor aliate
în zonă.

Tot în plan militar, ministrul de resort, Mihai Fifor, a subliniat, la
rândul său, că Bucureştiul a continuat eforturile de înzestrare a Armatei,
bazate pe alocarea a 2% din Produsul Intern Brut. Printre obiectivele realizate
în primele şase luni ale anului figurează, între altele, achiziţia de sisteme
de rachete Patriot şi Hymers sau lansarea procedurilor de cumpărare a patru corvete
multirol. Principala provocare a Ministerului Apărării în acest an este însă -
potrivit lui Mihai Fifor – dezvoltarea Institutului Naţional Medico-Militar
Cantacuzino: Suntem, deja, în discuţii foarte avansate cu
o serie de companii cunoscute în domeniul producţiei de vaccinuri, pentru a
identifica potenţialele colaborări pe acest segment.

Unul dintre marii
producători de imunologice din lume şi o bază de cercetare naţională extrem de
valoroasă, Institutul Cantacuzino a intrat, în ultimii circa 10 ani, în declin, fiind, la un moment dat, chiar la
un pas de faliment. Odată cu
trecerea instituţiei, în decembrie anul trecut, în subordinea
Ministerului Apărării, se speră în renaşterea lui.