BNR – măsuri antiinflaţie
Banca Națională a României anunță noi măsuri economice, în condițiile în care inflația va crește și anul viitor peste valorile previzionate anterior.
Daniela Budu, 10.11.2021, 00:10
Banca Națională a României a decis, marți, atât majorarea dobânzii de politică monetară, cât și a ratei dobânzii la care se mai pot împrumuta băncile de la Banca Centrală, în încercarea de a ține sub control inflația galopantă. Dobânda de politică monetară a ajuns de la 1,5 la 1,75% pe an, la doar o lună de la o măsură similară. Analiștii se așteptau la majorarea acesteia, mai ales în contextul în care și alte bănci centrale din regiune au luat recent astfel de decizii. În comunicatul BNR se arată că rata inflaţiei a continuat să urce şi să se menţină mult peste 3,5%, adică limita superioară a intervalului ţintit de bancă, pe seama majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.
Rata anuală a inflației este aşteptată să îşi mențină tendinţa crescătoare până spre mijlocul anului viitor, în principal ca efect al majorărilor preţurilor produselor energetice în ultimele trei luni, anticipate și pentru primul trimestru din 2022, în contextul creşterii puternice a cotaţiilor internaţionale. Analistul economic Adrian Codîrlaşu a explicat pentru Radio România că majorarea preţurilor este şi o consecinţă globală a faptului că multe ţări nu au mai dorit să folosească energie care poluează mediul, iar tendinţa se va menţine pe termen lung:
Pentru viitor, de asemenea e aşteptat ca aceste preţuri să rămână volatile. Poate nu vor mai crește, cu excepţia petrolului, mult mai mult peste nivelul actual, însă vor rămâne foarte volatile, dat fiind că sistemele energetice sunt într-o transformare pentru a face faţă cerinţelor noi ale reglementatorilor cu privire la poluare. Prin urmare, avem acest şoc şi ce este important? Preţul oricărui bun sau serviciu din coşul de consum va fi afectat de cel puţin unul din aceste produse energetice. De ce? Pentru că aceste produse contribuie la producerea bunului sau prestarea serviciului, deci vom avea ceea ce se numeşte inflaţie de runda a doua sau efecte de runda a doua, deci o creştere a inflaţiei prin transpunerea preţurilor acestor produse energetice în toate bunurile şi serviciile din coşul de consum.
Potrivit BNR, inflaţia ar urma să scadă relativ rapid şi să ajungă sub 3,5% în trimestrul al treilea din 2023. Până atunci însă, Institutul Național de Statistică anunță că rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3 procente în septembrie, în condiţiile în care energia electrică, gazele naturale, combustibilii şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în ultimul an. În plus, octombrie este prima lună în care nu s-a înregistrat nicio ieftinire raportat la aceeaşi lună a anului anterior.
