Buget 2014, după votul Parlamentului

Creşteri anemice pentru salariaţi şi pensionari, majorari de taxe, bani puţini pentru Sănătate şi Educaţie, investiţii puţine. Cam acestea sunt liniile directoare ale bugetului României pe 2014, adoptat, miercuri, în Parlament.

Florentin Căpitănescu, 05.12.2013, 11:54

Proverbiala lentoare a Parlamentului de la Bucureşti în adoptarea legilor a primit o grea lovitură – aleşii au avut nevoie doar de o zi şi jumătate să dezbată bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2014 şi de trei minute pentru a le aproba. Recordul absolut nu este, însă, întâmplător. Hegemonia alianţei de centru-stânga aflată la guvernare în România, cea care deţine o majoritate de 70% în Legislativ, şi apropierea de termenul-limită pentru adoptarea bugetului de stat au făcut posibilă performanţa. Pentru adoptarea bugetelor s-au pronunţat aproape 350 de parlamentari, în timp ce numărul celor care au votat împotrivă nu a depăşit 50.

O creştere economică de 2,2% estimată pentru 2014, o inflaţie de 2,4% şi un curs mediu de 4 lei şi 45 de bani pentru un euro sunt indicii care alcătuiesc fundaţia construcţiei bugetare, în valoare de 230 de miliarde de lei, adică aproape 50 de miliarde de euro. Creşterea salarului minim, în două etape, până la 900 de lei, cam 200 de euro, majorarea pensiilor cu circa patru procente şi a salariilor profesorilor debutanţi cu 10 procente sunt printre veştile bune pe care le aduce bugetul pe anul viitor.

În contrapartidă, fiscalitatea – considerată, şi aşa, foarte mare – va atinge noi culmi în anul ce vine, în principal din cauza majorării accizei pe carburant cu şapte eurocenţi per litru, măsură pe care Executivul o vrea aplicată de la 1 ianuarie.

Majorarea accizei, care, în logica economică, aduce cu sine inevitabile scumpiri în lanţ, şi-a găsit în şeful statului, Traian Băsescu, inamicul public numărul unu. Legea bugetului va face cale întoarsă la Parlament, în cazul în care creşterea accizei va fi inclusă în proiect, avertiza, recent, preşedintele Băsescu.

În orice caz, în forma în care a fost aprobat, bugetul prevede, între altele, 120 de miliarde pentru salarii, pensii şi asistenţă socială, 40 de miliarde pentru investiţii, aceeaşi sumă pentru cheltuielile curente ale adminitraţiei şi 6 miliarde pentru subvenţii, în special în agricultură. La împarţeala pe instituţii, Preşedintia, Parlamentul, SRI şi ministerele Dezvoltării şi Administratiei, Apărării, Muncii, Agriculturii şi Transporturilor primesc alocări suplimentare în comparaţie cu bugetul pe 2013. În schimb, Educaţia şi Sănătatea, deşi sunt considerate domenii fundamentale in Romania, ca in orice stat al lumii civilizate, vor primi, la fel ca în anii trecuţi, fonduri prezumtiv insuficiente.