Ce a adus PNRR economiei româneşti?

România a primit apoape 11 miliarde de euro prin PNRR, adică jumătate din suma totală renegociată.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 04.02.2026, 11:44

Creşterea economică a României din perioada 2022-2024 ar fi fost mai mică cu 1,2 puncte procentuale fără Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se arată într-o publicaţie a Băncii Naţionale a României. Potrivit acesteia, fondurile europene, atât cele aferente PNRR, cât şi cele din cadrul financiar multianual standard au contribuit la atenuarea efectelor adverse ale pandemiei de COVID şi au facilitat redresarea economică. Documentul relevă, însă, că implementarea PNRR a fost afectată de întârzieri pe fondul suprapunerii cu şocuri adverse majore, inclusiv creşteri generalizate de preţuri generate de perturbări ale lanţurilor globale de aprovizionare şi de războiul din Ucraina. Acestora li s-au adăugat limitări privind capacitatea administrativă de implementare a acestor programe.

În cazul României, aceste dificultăţi s-au reflectat într-o dinamică lentă a investiţiilor şi reformelor, ceea ce a condus la întârzieri în transmiterea cererilor de plată şi ulterior la renegocierea PNRR, se mai arată în studiul BNR. Autorii menţionează că, până la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, România a atras aproximativ jumătate din alocarea renegociată a PNRR de 21 de miliarde de euro.

Anul 2026 va fi decisiv pentru finalizarea reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar Romania se va concentra pe proiectele care pot fi finalizate până în luna august a acestui an, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Acesta recunoaşte ceea ce constata şi studiul BNR, anume că implementarea PNRR a fost marcată de o serie de dificultăţi administrative. Printre obstacolele principale semnalate de coordonatorii de reforme şi investiţii se numără capacitatea administrativă redusă, deficitul de personal specializat raportat la specificul şi complexitatea investiţiilor derulate, durata procedurilor de achiziţii raportată la timpul limitat pentru implementarea PNRR, precum şi insuficienţa creditelor bugetare necesare pentru susţinerea fluxului de implementare a proiectelor.

Printre problemele semnalate cel mai des de beneficiarii PNRR se numără întârzierile în procesarea cererilor de transfer, care pot conduce la sincope în implementarea proiectelor, problemele de coordonare şi comunicare între autorităţile centrale şi locale, precum şi întârzierile în obţinerea avizelor necesare pentru implementarea proiectelor. Potrivit datelor ministerului, proiectele contractate şi cele aflate în curs de contractare însumează 100% din alocarea Uniunii Europene aferentă programelor 2021-2027, ceea ce creează premisele absorbţiei tuturor fondurilor alocate României prin Politica de Coeziune. În cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România a primit în total 10,72 miliarde euro, din care 6,4 miliarde euro pentru componenta de asistenţă financiară nerambursabilă şi 4,32 miliarde euro pentru componenta de asistenţă financiară rambursabilă.