Cifrele sărăciei în România
România deţine cea mai mare pondere de cetăţeni expuşi sărăciei în rândul statelor UE.
Ştefan Stoica, 15.06.2023, 11:59
România a fost, chiar şi în perioada pandemiei şi, ulterior, a crizei energetice alimentate de război, printre campioanele creşterii economice la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, în deceniul şi jumătate scurs de la aderare, ţara a beneficiat de zeci de miliarde de euro pentru a se dezvolta şi a recupera decalajul faţă de alte state din UE. Cu toate acestea, pentru mai bine de o treime dintre români, bunăstarea sau măcar un trai decent rămân deziderate greu sau imposibil de atins.
Potrivit Eurostat, peste 34% dintre conaţionali erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene în anul 2022. România era urmată, în acest clasament, de Bulgaria (32%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (circa 12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).
Anul trecut, aproximativ 95 de milioane de persoane din UE, echivalentul a unei cincimi din populaţie, erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, privaţiuni materiale şi sociale severe şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Cifrele au rămas relativ stabile comparativ cu 2021, a precizat Eurostat.
La nivelul Uniunii Europene, riscul de sărăcie şi excluziune socială era în 2022 mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi. De asemenea, peste o cincime din populaţia Uniunii care trăia într-o gospodărie cu copii dependenţi era în risc de sărăcie şi excluziune socială. În ce-i priveşte pe români, un studiu publicat recent arăta că 2022 a fost un an în care zborul cu avionul sau pachetele de vacanţă nu au fost la mare căutare.
În marea lor majoritate, românii, constată cercetarea, sunt îngrijoraţi de viitor şi spun că intenţionează să economisească sume mai mari şi să investească în educaţie. Puterea medie de cumpărare era la jumătate din media europeană, ceea ce plasează România pe locul 31 din cele 42 de state analizate.
Potrivit Institutului Național de Statistică, veniturile totale medii lunare au fost, în România, anul trecut, de aproape 6.500 lei pe gospodărie, în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, însă acest avans nu s-a tradus şi într-un nivel de trai mai bun. Inflaţia a fost cea care a amputat sever veniturile românilor. La nivel de oraşe, venitul total lunar a depăşit 7.000 lei, de 1,3 ori mai mare decât la sate.
Principalele cheltuieli ale românilor au fost pentru consumul în gospodărie, peste 60%, şi pentru plata taxelor şi impozitelor, în proporţie de 30%. Produsele alimentare au reprezentat o treime din consumul gospodăriilor, urmate de locuinţă şi utilităţi.
