Condamnare internaţională a atentatelor din Bruxelles
După atacurile teroriste de la Bruxelles, i-am simţit pe români alături de noi - a declarat ambasadorul Belgiei la Bucureşti, Thomas Baekelandt.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 25.03.2016, 13:30
După atacurile teroriste de la Bruxelles, i-am simţit pe români alături de
noi – a declarat ambasadorul Belgiei la Bucureşti, Thomas Baekelandt. Nu doar oficialităţile din România au fost aproape.
Românii, în general, au făcut-o !
Joi, a fost declarată zi de doliu naţional în semn de
solidaritate cu toţi cei care şi-au pierdut rudele sau prietenii. Asemenea
principalelor obiective din mari oraşe ale lumii, şi la Bucureşti, impunătoarea
clădire în care îşi află sediul Guvernul a fost iluminată în
culorile drapelului belgian – negru, galben şi roşu. Politicieni şi figuri publice
autohtone, ambasadori străini acreditaţi la Bucureşti, dar şi simpli bucureşteni
au venit la Ambasada Belgiei, unde au scris în cartea de condoleanţe, au aprins
lumânări, au depus flori şi au transmis mesaje de solidaritate cu poporul
belgian greu lovit de atentatele de la începutul săptămânii.
Primul care a venit să semneze în cartea de
condoleanţe a fost ambasadorul Franţei, François Saint-Paul, a cărui ţară a
fost, şi ea, greu încercată, de două ori anul trecut : în ianuarie, când a fost
decimată redacţia publicaţiei satirice Charlie Hebdo şi în noiembrie,
când atentate jihadiste în serie au făcut 130 de morţi. Printre şefii de
misiuni diplomatice care au semnat în cartea de condoleanţe de la Ambasada
Belgiei s-au mai numărat ambasadorii Germaniei, Spaniei, Japoniei, Greciei,
Bosniei, Serbiei, Ciprului, Poloniei, Turciei şi Cubei.
Preşedintele Klaus Iohannis, abia revenit dintr-o vizită de stat în
Turcia, a îndemnat la solidaritate şi curaj: Sunt foarte
convins că putem să combatem acest flagel al atentatelor, doar dacă toate
ţările lucrează împreună. Cuvintele care îmi vin în minte când mă gândesc la ce
ar trebui făcut sunt solidaritate, calm şi unitate.
Şi premierul Dacian Cioloş
a făcut un apel la solidaritate în lupta împotriva terorismului: Cred cu tărie că doar prin întărirea cooperării între noi, statele membre
ale Uniunii Europene, putem să menţinem spaţiul de libertate pe care îl avem în
Uniune, pentru că acesta este cel mai mult pus la încercare. În momentul de
faţă, tendinţa fiecărui stat membru este de a se replia în scopul de a se
proteja.
De partea sa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a
pledat pentru o mai bună securitate: Libertăţile sunt extrem
de importante. Dar ca
să ai libertăţi, ca să ai bunăstare, trebuie să ai securitate. Securitatea este
extrem de importantă pentru noi acasă, pe stradă.
Religii, dialog, pace – sunt termenii unei ecuaţii
teoretice, care se dovedeşte, însă, departe de realitate, pentru că în numele
religiei se detonează bombe şi se ajunge la conflicte majore. Lideri religioşi
musulmani şi creştini participanţi, joi, la un
forum organizat la facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti au
reiterat că extremismul şi fanatismul se nasc pe fondul lipsei de educaţie, dar
şi al manipulării. Or, ei au convenit că răspunsul autorităţilor religioase la
radicalismul islamic este dialogul, care poate promova o cultură a păcii şi
toleranţei.
