Consolidarea antiseismică în România
Efectele devastatoare ale cutremurului din Turcia readuc în atenţie problema consolidării clădirilor cu risc seismic din România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 08.02.2023, 12:15
Aşa cum se întâmplă de fiecare dată în astfel de situaţii, tragedia turco-siriană, provocată de un cutremur devastator, readuce în memorie momentele dramatice pe care le-a trăit România, în special Bucureştiul şi teritoriul ei extracarpatic, dupa seismul din 4 martie 1977. Urmează, imediat, întrebările legate de riscul ca un cutremur de magnitudine peste 7 să se producă în viitorul apropiat şi de modul în care autorităţile sunt pregătite să facă faţă consecinţelor acestuia.
Seismologul Mihail Diaconescu, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INPF, a explicat, la postul public de radio, că primul cutremur, cel de 7,8, s-a produs în apropierea unui punct de joncţiune între trei plăci litosferice, Placa Arabică, Placa Africană şi blocul tectonic Anatolian, şi că zona nu poate fi comparată cu zona seismică Vrancea, din sud-estul României, care generează cele mai importante mişcări seismice la noi. Dacă nu există riscul producerii unor mişcări seismice similare celor din Turcia, nu poate fi exclus, în schimb, riscul unui cutremur cu magnitudine apropiată. Totuşi, în prezent, Vrancea nu dă semne de nervozitate seismică.
Mihail Diaconescu: Similare nu, doar ca magnitudine poate. În România, conform catalogului elaborată de INFP a existat în secolul XIX un cutremur de 7,9, care ar reprezenta maximul magnitudinii pe care Vrancea ar putea să-l producă. Dar, mă rog, ăsta fiind cutremur istoric, poate să fie uşor supraevaluat. Vrancea nu văd să manifeste vreun comportament dubios, în limitele seismicităţii de fond a zonei.
Tragica experienţă a Turciei ne poate învăţa că toate construcţiile trebuie să respecte un cod, spune, pe de altă parte, seismologul Mihail Diaconescu.
Conform Ministerului Dezvoltării, în România sunt circa 2700 de clădiri cu risc seismic 1 şi 2, majoritatea în Bucureşti. În ultimii 15 ani nici un municipiu nu s-a preocupat, însă, de reabilitarea seismică a clădirilor, atrage atenţia prefectul Capitalei, Toni Greblă: Este indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic proiectele pentru a putea să purceadă la reabilitarea, la consolidarea antiseismică a clădirilor. În ultimii 15 ani, niciun municipiu nu poate să spună, mai ales municipiul Bucureşti, că nu a avut bani pentru reabilitarea clădirilor. An de an, fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene rămân neconsumate, pentru că nu suntem în stare să muncim pentru a realiza proiecte pentru consolidarea antiseismică şi a le transpune în practică.
Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, există peste 200 de obiective propuse de autorităţile locale, clădiri publice şi blocuri de locuinţe, în cadrul noului program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. În program sunt incluse nu numai clădirile de risc seismic 1, ci şi clădirile de risc seismic 2, care sunt foarte apropiate ca nivel de risc de expunere la un eventual cutremur. În programul precedent, între 1994 şi 2021, au fost reabilitate doar 28 de clădiri. În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Bucureşti sunt în pericol de a suferi avarii semnificative, avertizează experţii.
