Continuă controversele pe legile justiţiei
Parlamentul de la Bucureşti a început votarea legilor Justiţiei, motiv de ceartă între putere şi opoziţie. S-au inregistrat schimburi de replici de o virulenţă extremă între aleşii PSD şi cei ai USR
Mihai Pelin, 07.12.2017, 12:20
Controversatele legi ale Justiţiei, promovate de
coaliţia de stânga de la putere şi criticate virulent de societatea civilă, dar
şi de şefii principalelor instituţii judiciare din România, au intrat în linie
dreaptă în Parlament.
Camera Deputaţilor a dezbătut, într-un mod aparte, legea
privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Şedinţa a început sobru, cu un
moment de reculegere în memoria ultimului Rege al României – Mihai, care s-a stins din viaţă,
marţi, în Elveţia.
Apoi au intervenit tensiunile între putere şi opoziţie, iar parlamentarii au
ajuns să-şi adreseze injurii şi vorbe grele. Dezbaterea s-a transformat într-un
adevărat circ, care a culminat cu un protest spontan
inedit al celor de la USR, care au luat cu asalt practic tribuna sălii de plen
cu pancarte improvizate pe care scria Hoţii!. Parlamentarii
USR şi PNL susţin că PSD doreşte să subordoneze toate instituţiile statului
român. Ei sunt nemulţumiţi şi de viteza cu care au loc dezbaterile şi au anunţat că vor
sesiza inclusiv Curtea Constituţională.
Cătălin Predoiu, deputat PNL: Toată
lumea vrea să se spele pe mâini de acest proiect. Întâi s-a spălat pe mâini
ministrul justiţiei, acum s-a spălat pe mâini Comisia Iordache, se aruncă
pisica la Senat, dar la fiecare spălare pe mâini apa devine şi mai murdară.
Majoritatea parlamentară PSD-ALDE susţine însă că proiectul s-a aflat în
dezbatere publică, iar modificările aduse sunt rezultatul consultărilor cu asociaţiile
profesionale din domeniu. Alina Tănăsescu, deputat PSD: Vă
amintesc că în anul 2005 legile justiţiei au fost adoptate prin răspunderea
guvernului. Niciunul din parlamentari nu a putut depune măcar un amendament.
Singurul amendament care modifică raportul propus de comisie este cel care
obligă statul să se îndrepte pentru recuperarea prejudiciului împotriva unui
procuror sau judecător care a săvârşit o eroare judiciară. Se mai prevede în
document că şeful statului nu poate modifica nici măcar motivat nominalizările
pentru funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în schimb
îşi păstrează atribuţiile în procedura de numire a procurorului general şi a
şefilor DNA şi DIICOT. Totodată, un magistrat nu va mai fi suspendat din funcţie
automat atunci când este trimis în judecată.
Dezbaterile tensionate din
Parlament au fost urmate de proteste de stradă, lângă sediul legislativului.
Manifestanţii contestă modificările la legea statutului magistraţilor propuse de puterea de
stânga.
