Continuă reforma pensiilor speciale

Parlamentul de la Bucureşti a adoptat legea privind reforma pensiilor speciale, criticată de Opoziţie şi de magistraţi, dar din motive cu totul diferite.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 29.06.2023, 12:15

Ultima săptămână a sesiunii parlamentare ordinare a fost
dedicată unor proiecte de lege care vizează teme sensibile şi care, tocmai din
acest motiv, au aşteptat mult o rezolvare legislativă. Luni, într-un efort de
voinţă politică aproape fără precedent, senatorii şi deputaţii au eliminat
pensiile speciale acordate parlamentarilor. Actul normativ prin care legiutorii
români renunţă, în sfârşit, la un privilegiu considerat de presă şi opinia
publică drept imoral a fost, deja, promulgat de preşedintele ţării.

Miercuri a
fost ziua în care s-au adoptat alte două legi sensibile restante, cea privind interzicerea
cumulului pensie-salariu
în sistemul public şi legea care îşi propune să reformeze pensiile speciale,
acelea care se bazează doar parţial pe contribuţia din perioada activă şi de
care beneficiază magistraţii, militarii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari,
personalul Curţii de Conturi sau aeronautic. În cazul primeia, excepţiile de la
interdicţia de a cumula pensia cu salariul au generat critici vehemente în
principal pentru că îi includ pe aleşii locali şi pe parlamentari. Alte
categorii profesionale exceptate de la regulă sunt cadrele didactice şi cele
medicale de specialitate, asistenţii maternali, precum şi angajaţii din
Academia Română, Banca Naţională, Autoritatea de Reglementare în Energie şi
Autoritatea de reglementare din comunicaţii.

A primit vot final favorabil şi
reforma pensiilor speciale. Proiectul propus de Executiv a suferit, însă,
modificări majore faţă de varianta iniţială. În forma adoptată, majoritatea
social-liberală amână, de facto, aplicarea reformei cu cinci ani şi o
prelungeşte până în 2043. Astfel, până în 2028, procurorii, judecătorii şi
militarii se pot pensiona în aceleaşi condiţii ca până acum. Va creşte etapizat
vârsta de pensionare de la 60 la 65 de ani, iar magistraţilor li se va cere, în
vederea retragerii la pensie, o vechime de minimum 25 de ani în specialitate. Pensiile
care depăşesc venitul mediu net pe economie vor fi impozitate, dar nu cu 30 de
procente aşa cum se prevedea în primă fază, ci doar cu 15%.

Toate aceste
prevederi au fost convenite cu experţii europeni, a dat asigurări premierul social-democrat
Marcel Ciolacu. Amintim că reglementarea sistemului de pensii speciale este
jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Din opoziţie,
USR, care şi-ar fi dorit eliminarea cu totul a pensiilor de serviciu, a votat
împotriva proiectului, susţinând că, după adoptatea lui, în România vor exista
tot 210.000 de pensionari speciali ca şi înainte. UDMR, care nu şi-a mai găsit
loc în coaliţie după rocada PNL – PSD la conducerea guvernului, a afirmat că va
mai trece mult timp până când sistemul se va baza pe contributivitate. Chiar şi
această variantă, căreia i-au fost amputate, potrivit analiştilor, cele mai
radicale prevederi, nu este pe placul Consiliului Superior al Magistraturii.
Acesta dezaprobă modificările aduse şi afirmă că Parlamentul a ignorat
principii constituţionale şi a adoptat măsuri cu consecinţe iremediabile asupra
independenţei Justiţiei şi a statutului magistratului.