Cooperare în domeniul judiciar
Fostul primar fugar Cătălin Cherecheş îşi va ispăşi pedeapsa de 5 ani într-un penitenciar din România, după ce o instanţă din Germania a decis repatrierea sa.
Sorin Iordan, 14.03.2024, 10:47
Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, va fi adus în România pentru a-şi ispăşi pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru luare de mită. Acesta a fugit din ţară la 24 noiembrie 2023, imediat ce instanţa a pronunţat sentinţa, dar a fost prins de poliţiştii germani 4 zile mai târziu în Gara Augsburg din Germania. Cherecheş s-a opus extrădării invocând condiţiile grele din penitenciarele româneşti. În instanţa din Germania, procurorii români au argumentat însă că în sistemul penitenciar din România sunt respectate toate cerinţele Curţii Europene a Drepturilor Omului, iar magistraţii germani le-au dat dreptate.
Ministrul român al justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat că decizia instanţei germane este o dovadă în plus a faptului că nivelul de cooperare judiciară în materie penală cu Germania este unul de excepţie.
Alina Gorghiu: „Cătălin Cherecheş va rămâne în arest până la momentul preluării de către autorităţile competente din România. Termenul este de 10 zile de predare de la hotărârea luată de instanţa din Germania, în speţă până la sfârşitul acestei luni vom avea fugarul în penitenciarul din România. Parchetul din München, în comunicarea pe care ne-au făcut-o, ne-a informat faptul că această hotărâre a instanţei poate fi atacată, însă procedura de predare a lui Cătălin Cherecheş în România către autorităţile române nu este cu nimic afectată.”
Cătălin Cherecheş este însă doar un nume dintr-o amplă listă de persoane care au găsit de cuviinţă să se sustragă de la extecutarea unor pedepse cu închisoarea în România. Printre alte nume sonore amintim de fostul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, fosta șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Combatere a Terorismului, Alina Bica, sau nepotul Regelui Carol al 2-lea, Paul Lambrino. În acest context, ministrul român al Justiţiei a semnat la Roma o declaraţie comună cu omologul italian, Carlo Nordio, în vederea unei cooperări judiciare mai strânse în materie penală pentru aducerea în ţară a celor care fug de executarea pedepselor. Ea a arătat că, în 2023, statul român a adus din Italia 120 de condamnaţi fugari, iar de la începutul acestui an alţi doi, deşi între 15 şi 20 de procente din numărul solicitărilor făcute de România sunt încă respinse de instanţele italiene.
Totodată, Gorghiu a amintit că a iniţiat două legi importante în acest domeniu, respectiv „Legea fugarilor”, prin care persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de 7 zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani, dar şi o lege prin care fugarii vor plăti cheltuielile de aducere în ţară. Ministrul a precizat că, anul trecut, România a repatriat 803 fugari şi a plătit peste 2 milioane de euro pentru aceste proceduri.
