CSAT – discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul

Comportamentul tot mai imprevizibil al Rusiei şi retragerea trupelor române din Afganistan au dominat şedinţa CSAT de marţi.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 28.04.2021, 12:12

Definit, frecvent, drept o cupolă a instituţiilor de siguranţă naţională şi ordine publică, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a examinat, marţi, într-o şedinţă convocată de preşedintele Klaus Iohannis, dosarele fierbinţi ale actualităţii. Ca avanpost al NATO pe flancul estic, România se declară preocupată de recenta masare a trupelor ruseşti la frontiera răsăriteană a Ucrainei.

Deşi Moscova a anunţat că, odată manevrele încheiate, aceste trupe revin în cazărmi, autorităţile române rămân vigilente şi vor continua să monitorizeze această mobilizare nejustificată din jurul Ucrainei”. Fiindcă, apreciază CSAT, replierea nu schimbă cu nimic necesitatea de a continua analiza cauzelor care au dus la această situaţie tensionată şi de a identifica măsuri de dezescaladare şi detensionare, precum şi de evitare pe viitor a unor situaţii similare”.

În context, România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei vecine, în graniţele sale recunoscute internaţional. Într-o perspectivă mai amplă, Bucureştiul pledează pentru soluţionarea conflictelor prelungite din jurul Mării Negre, iar diplomaţia română a demarat în acest sens unele iniţiative la nivelul Uniunii Europene – menţionează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, transmis după şedinţa CSAT.

Analiştii notează că toate aceste conflicte au un numitor comun: imixtiunile Rusiei în foste republici sovietice, pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă. Scenariul a fost inaugurat în Transnistria, ieşită de facto, de sub controlul autorităţilor centrale ale Republicii Moldova încă din 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de parte rebelilor separatişti. A continuat în Georgia, unde există, deja, un proiect privind crearea unui spațiu economic comun între Rusia și regiunea secesionistă Abhazia. Cu sprijinul Moscovei, aceasta și Osetia de Sud s-au separat de statul georgian, iar în 2008 Rusia a recunoscut independența, proclamată unilateral, a Abhaziei. Şi totul a culminat, în 2014, cu anexarea peninsulei Crimeea şi cu alimentarea rebeliunii armate din estul Ucrainei.

Tot marţi, CSAT a anunţat că România îşi va retrage forţele din Afganistan, în coordonare cu ceilalţi membri NATO, de la 1 mai. Toţi cei 615 militari şi cele peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică vor fi aduse în ţară cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei. În misiunea antiteroristă din Afganistan, inaugurată la scurt timp după atentatele de pe 11 septembrie 2001, din Statele Unite, 27 de militari ai Armatei Române au căzut la datorie. Lor şi celorlalţi eroi le-au adus un omagiu autorităţile de la Bucureşti, pe 27 aprilie, când, se celebrează, în fiecare an, Ziua Naţională a Veteranilor de Război.