Cum au votat românii
Sociologii radiografiază profilul românilor care au mers, duminică, la urne, pentru finala prezidenţială
Bogdan Matei, 26.11.2019, 12:05
Scorul final e implacabil: duminică, în al doilea tur
de scrutin al prezidenţialelor, şeful statului în exerciţiu, Klaus Iohannis,
susţinut de PNL, la guvernare, a colectat circa două treimi din sufragii,
aproape dublu faţă de fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă. În trei
decenii de democraţie post-comunistă, e cel mai slab scor înregistrat în turul
decisiv de un candidat al stângii. De asemenea, rata de participare, de numai
puţin peste jumătate din totalul alegărtorilor înscrişi pe listă, e cea mai
slabă pentru o finală prezidenţială. Dincolo de statisticile majore, Institutul
Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), un think tank
independent care se ocupă cu studiul unor teme de actualitate, deopotrivă în
ţară şi în stăinătate, a încercat să radiografieze şi profilul sociologic al
românilor care au mers duminică la urne. Datele prezentate de
IRES arată un echilibru perfect între votanții bărbați și femei în cazul lui
Iohannis, 50% la 50%, în timp ce Viorica Dăncilă a obținut mai multe voturi de
la femei decât de la bărbați, 54 comparativ cu 46. Şi pe segmente de vârstă, alegătorii lui Klaus
Iohannis sunt repartizati echilibrat, aproape jumătate (49%) având peste 45 de
ani, iar restul fiind sub acest prag. În cazul Vioricăi Dăncilă, 78% sunt peste
pragul de 45 de ani.
La capitolul studii, cel mai mare procent vine, în cazul ambilor candidaţi, de
la alegătorii cu studii medii (55-56). În schimb, 34% dintre votanţii lui
Iohannis au studii superioare, fata de doar 17 procente în cazul Vioricăi
Dăncilă.
O discrepanţă mare apare la capitolul statut ocupational. Doar o treime dintre
votanţii lui Klaus Iohannis s-au declarat pensionari sau casnici/fără ocupaţie,
spre deosebire de alegătorii Vioricăi Dăncilă, în cazul căreia procentele au
fost urmatoarele: pensionar (50%), angajat (32%), casnic/fără ocupatie (11%),
liber profesionist (4%).
Din punct de vedere al mediului de rezidenţă, cei mai mulţi votanţi ai lui
Klaus Iohannis au provenit din urban (62%) şi doar 38% din rural, în timp ce în
cazul Vioricăi Dăncilă raportul este mult mai echilibrat (52 la 48).
În
ce privește repartizarea pe regiuni, se constată un puternic dezechilibru în
cazul votanților candidatului PSD, care a obținut 53% din voturi în sudul țării
– Oltenia şi Muntenia, de unde e originară şi Dăncilă – faţă de 44 de procente
pentru Iohannis. Transilvania (centru) rămâne un fief solid pentru preşedinte,
care a obținut în regiunea lui de baştină 37% din voturi față de 25% în cazul
Vioricăi Dăncilă. În cazul Moldovei (est), situația este mai echilibrată: 19%
la Iohannis și 22% la Dăncilă. Toate aceste cifre indică, spun comentatorii,
existenţa de facto a mai multor Românii, despărţite de vârstă, studii, venituri
sau regiuni istorice. În schimb, deşi la fel de diversă sociologic, diaspora
românească l-a plebiscitat, practic, pe preşedintele Iohannnis, votat de peste
90% dintre cei aproape un milion de români care au fost duminică la urne în
străinătate. (
