Curtea Constituţională resetează jocul politic

Confuzia politică de la Bucureşti se adânceşte

Bogdan Matei, 25.02.2020, 11:44

Curtea Constituţională a României e un arbitru defel simpatizat de clasa
politică, dar ale cărui decizii sunt implacabile. Luni, judecătorii CCR au stabilit că
există un conflict juridic între preşedintele Klaus Iohannis şi Parlament,
privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier.
Sesizarea către Curte fusese depusă de preşedinţii PSD ai celor două Camere ale
Parlamentului, care au reclamat că şeful statului l-a desemnat să formeze un
nou executiv tot pe premierul demis, luna aceasta, prin moţiune de cenzură,
ceea ce ar încălca voinţa Legislativului.

Preşedintele CCR, fostul politican
social-democrat Valer Dorneanu, a afirmat, însă, că sentinţa are alte resorturi Nu ştiu de unde s-a înţeles că noi în decizia noastră ne-am pronunţat
că preşedintele nu putea să-l desemneze pe primul ministru Orban. Ceea ce am
reproşat noi ca şi existenţa conflictului este faptul că persoana nominalizată,
nu vorbesc aici de Ludovic Orban, candidatul care a fost propus nu a fost
propus, cel puţin aşa rezultă din evoluţia evenimentelor, pentru a forma, pentru
a coagula un guvern, ci a fost propus, cum declară candidatul, ca să pice.

Planul
PNL, favorit în sondajele privind intenţiile de vot, era respingerea a două
guverne în interval de 60 de zile, astfel încât să se poată ajunge la
dizolvarea Parlamentului şi declanşarea de alegeri legislative anticipate. Susţinător
declarat al acestui scenariu, preşedintele Iohannis a precizat că nu comentează decizia
Curţii. El a preferat să critice vehement ceea ce presa numeşte antijocul
practicat de PSD Cea mai legitimă soluţie este revenirea cât
mai repede la votul cetăţenilor şi crearea unei noi majorităţi parlamentare
care să poată susţine un guvern stabil. Nu putem continua aşa cu situaţii de
blocaj perpetue, cu guverne demise trimestrial. Vedem însă că PSD-ului îi este
frică să se întoarcă la popor şi deşi timp de trei ani de zile a eşuat în a
guverna, acum vrea să îi împiedice să îşi facă treaba pe cei care au dovedit că
vor şi ştiu ce trebuie făcut în România.

Şeful statului recunoaşte că
şansele pentru organizarea alegerilor anticipate au scăzut, acum, sub 50%. Potrivit experţilor, 21 iunie ar fi data limită
pentru anticipate, fiindcă apoi actualul Legislativ intră în ultimele şase şase
luni de mandat şi nu mai poate fi dizolvat. În cele trei decenii de democraţie
post-comunistă, oricât de instabilă ar fi fost scena politică, niciodată nu s-a
ajuns, de altfel, la un scrutin legislativ anticipat. Comentatorii spun că, şi
de data aceasta, vor prevala, foarte probabil, atât spaima unor partide
parlamentare că nu mai depăşesc pragul electoral de cinci procente, cât şi
aceea a multor deputaţi şi senatori că nu-şi vor adjudeca un nou mandat, cu
toate privilegiile care decurg din acesta