De ce creşte inflaţia?
Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a consultat cu conducerea BNR în legătură cu riscurile cu care România se confruntă în prezent în ceea ce priveşte inflaţia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 26.04.2018, 12:45
În martie, Institutul
Naţional de Statistică anunţa că rata anuală a inflaţiei a urcat în România, în
luna februarie, la 4,7%, de la 4,3 procente în ianuarie. Este nivelul maxim
înregistrat în ultimii 5 ani. Potrivit INS, creşterea a avut loc pe fondul
scumpirii mărfurilor alimentare, a celor nealimentare şi a serviciilor.
De
asemenea, în ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Naţională a
României a revizuit în creştere, de la
3,2 la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat
un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019. Raportul
prezentat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arăta că principalii factori care au pus presiune pe inflaţie au fost majorarea
tarifului energiei electrice, o nouă majorare a accizei la combustibil,
excedentul de cerere şi creşterea consumului. El a avertizat, atunci, că
motorul creşterii economice a rămas consumul, ceea ce afectează echilibrul
extern al economiei.
Recent, reprezentanţi ai Executivului şi ai PSD au acuzat Banca Naţională a României şi investitorii străini de
creşterea inflaţiei, motiv pentru care şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
oferit să medieze între Guvern şi BNR pe această temă.
Klaus Iohannis: Acea abordare, de a arunca în curtea BNR-ului inflaţia sau creşterea
dobânzilor, este una fundamental greşită şi nu va rezolva absolut nimic. Este
fundamental greşit să acuzi, nu ştiu, investitorii străini sau firmele străine
de creşterea inflaţiei, de creşterea dobânzilor. Nu! Politicile
discutabile ale guvernelor PSD şi în domeniul salarizării, şi în domeniul
economic, şi în domeniul fiscal au dus la aceste nelinişti în Piaţă şi au dus,
implicit, la creşterea inflaţiei şi la creşterea dobânzilor.
Klaus Iohannis,
care s-a consultat, miercuri, cu conducerea Băncii Centrale legat de riscurile
cu care România se confruntă în prezent în ceea ce priveşte inflaţia şi coordonarea
politicilor economice, a subliniat că este esenţială independenţa BNR în
privinţa deciziilor de politică monetară. Aceasta este o condiţie fundamentală
pentru un stat membru al Uniunii Europene – a punctat şeful statului. El a mai
spus că Banca Naţională trebuie să urmărească cu responsabilitate şi
determinare obiectivul fundamental de asigurare a stabilităţii preţurilor,
astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii
de cumpărare.
La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat
principalii factori ai creşterii preţurilor, care, a spus el, nu depind de
politica monetară dusă de Banca Naţională.
Potrivit ministrului Finanţelor,
Eugen Teodorovici,
discuţia de săptămâna viitoare pe care premierul Viorica Dăncilă o va avea cu
guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se va concentra pe rata inflaţiei şi pe
indicele ROBOR – rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe
piața interbancară, stabilită de BNR.
