Decizii ale CSAT
La București, membrii CSAT au reiterat că obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securităţii şi a apărării naţionale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 26.10.2022, 11:44
Convocat
la solicitarea președintelui Klaus Iohannis și cu Nicolae Ciucă în dublă
ipostază – de premier şi şef interimar la MApN, după demisia lui Vasile Dîncu,
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării de marti a fost centrat pe războiul din
Ucraina vecină și implicațiile sale pentru România. Consecinţele conflictului
declanşat de către Federaţia Rusă împotriva unui stat suveran se resimt şi la
nivelul regiunii extinse a Mării Negre, fiind afectate statele din zona, dar şi
securitatea euroatlantică şi globală în ansamblul său, se apreciază într-un
comunicat al președinției de la București, transmis la finalul reuniunii.
Membrii Consiliului au discutat despre sprijinul pe care România îl va acorda
în continuare Ucrainei și au analizat propunerile de contracarare a
potenţialelor ameninţări, astfel încât să fie menţinută pacea în regiunea Mării
Negre şi să fie evitată extinderea conflictului. Propunerile vizează, în
principal, implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid,
întărirea forţelor armate, creşterea numărului exerciţiilor Aliate pe teritoriul
României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria şi Georgia privind
securitatea Mării Negre, precum şi valorificarea oportunităţilor în domeniul
economic şi al interconectivităţii din regiunea extinsă a Mării Negre.
Membrii
CSAT au aprobat şi actualizarea Programului Armata 2040 pe
principalele sale direcţii: bugetarea necesarului de personal, reconfigurarea
programelor de înzestrare, dar şi modernizarea industriei de apărare. Au fost
aprobate și propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătăţirea rezilienţei
energetice a României, astfel încât populaţia să fie protejată şi să fie
asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică şi cu gaze
naturale, în condiţiile unor preţuri care să nu împovăreze cetăţenii.
Stimularea investiţiilor pe termen scurt şi mediu în dezvoltarea producţiei de
gaze naturale, atât onshore, cât şi offshore, utilizarea, pe termen scurt, a
tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această
criză energetică, creşterea capacităţii de extracţie din depozitele subterane
de înmagazinare a gazelor naturale, precum şi concretizarea dialogului cu
partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze
naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii şi
Arabia Saudită sunt alte subiecte abordate în cadrul CSAT.
Membrii Consiliului au concluzionat, în același timp,
că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor
nucleare de generaţia a IV-a, mici şi modulare, cât şi consolidarea infrastructurii
de transport a energiei electrice şi a gazelor naturale.
