Decizii ale Curţii Constituţionale
Intens solicitată în ultima vreme, Curtea Constituţională s-a pronunţat, miercuri, asupra unor sesizări pe varii domenii.
Ştefan Stoica, 19.07.2018, 11:48
Simptom al legislaţiei neclare în multe domenii şi al precarităţii dialogului Putere – Opoziţie în procesul de legiferare, apelul la Curtea Constituţionala a devenit regulă. Instanţa s-a transformat, treptat, în arbitrul fără de care nicio dispută, nu doar legislativă, ci şi instituţională sau chiar politică, nu poate fi rezolvată. Dovada o reprezintă avalanşa de sesizări de neconstituţionalitate, cele mai multe pe zona legilor care privesc sistemul judiciar şi codurile penale, subiecte la modă în această perioadă. Miercuri a fost o zi plină la CCR. Instanţa a admis sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii manualului şcolar, depusă de PNL şi USR, de opoziţie, care reclamaseră instituirea unui monopol şi lipsa unei rigori normative.
Pe de altă parte, judecătorii constituţionali au respins sesizarea UDMR şi USR în legătură cu modificarea Legii privind exproprierea din cauză de utilitate publică şi pe cea a PNL şi USR asupra modificărilor aduse Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor. CCR a amânat, în schimb, pentru toamnă, dezbaterea sesizărilor PNL şi USR şi pe cea a Instanţei Supreme în legătură cu proiectele de modificare a Codului de Procedură Penală şi a Legii privind organizarea judiciară. Tot pentru toamnă, Curtea a amânat decizia privind sesizarea referitoare la modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
În alt registru, Curtea a admis sesizarea cu privire la dreptul de liberă circulaţie şi şedere al soţilor de acelaşi sex, în acord cu o decizie a Curţii de Justiţie a UE. Aceasta stabilise că statele membre nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.
Una dintre cele mai aşteptate decizii ale Curţii Constituţionale, cel puţin din perspectiva puterii de stânga, privea înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Vestea pentru majoritatea PSD – ALDE nu este bună. Curtea a acceptat sesizările formulate de preşedinţie şi opoziţie, potrivit cărora înfiinţarea Fondului intra în atribuţiile Guvernului, şi nu ale Parlamentului, fiind astfel încălcată separaţia puterilor în stat. Legea prevedea că 33 de companii, la care statul român este acţionar, vor intra în portofoliul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, al cărui capital social s-ar ridica la 9 miliarde de lei.. Pentru PSD, Fondul ar fi un instrument care să ajute la dezvoltarea infrastructurii mari şi a investiţiilor în agricultură, la industrializarea României şi la crearea de noi locuri de muncă. Opoziţia, preocupată de riscul utilizării neadecvate a sumelor din acest fond şi de politizarea procesului de numire a conducerii acestuia, l-a perceput ca o posibilă cale pentru corupţie. PNL a avertizat că, dacă Executivul va găsi o altă cale de înfiinţare a Fondului, va ataca decizia în instanţa de contencios administrativ.
