Decizii ale diplomaţiei europene privind Ucraina şi Republica Moldova

UE va adopta noi sancţiuni contra Rusiei şi, la propunerea României, ia în calcul sancţionarea separată a entităţillor sau persoanelor care încearcă să destabilizeze Republica Moldova.

Ştefan Stoica, 21.02.2023, 12:15

Euroscepticii dar
şi proeuropenii mai puţin încrezători în soliditatea şi coeziunea blocului
comunitar, puse la grea încercare în ultimul an, s-au înşelat. În pofida
ezitărilor inerente, atunci când în joc erau interese naţionale, şi a opoziţiei
marginale a Ungariei, ţările Uniunii Europene s-au poziţionat corect faţă de
agresiunea rusă în Ucraina. Stau mărturie sancţiunile dure contra Moscovei şi
sprijinul necondiţionat acordat Ucrainei pe multiple planuri. Iar statele
Uniunii au mai luat o decizie dificilă: şi-au diminuat considerabil dependenţa
de gazele şi petrolul ruseşti, asumându-şi consecinţele adâncirii crizei
energetice.

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei domină, de la debutul ei, în urmă
cu un an, reuniunile miniştrilor de Externe din statele UE. A fost şi cazul
celei de luni, la care Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri
Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, a anunţat un al zecelea
pachet de sancţiuni la adresa Rusiei. Măsurile ar viza încă patru bănci
ruseşti, dar şi importurile din Rusia, inclusiv de cauciuc şi, la fel,
exporturile către Rusia, inclusiv, între altele, pe cele de vehicule grele.
Borrell a spus că Rusia şi-a intensificat bombardamentele şi, ca atare, Ucraina
are nevoie de livrări mai consistente de armament într-un ritm mai rapid. El consideră
că, în condiţiile în care producţia europeană de armament nu poate creşte de la
o zi la alta, una din soluţii ar fi livrarea armamentului care deja se află în
stocurile ţărilor membre.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană vrea să
sancţioneze şi entităţile care livrează armament Rusiei, cum este cazul
Iranului.

Prezent la reuniune, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a
propus omologilor din Uniune să elaboreze un pachet separat de sancţiuni pentru
entităţile sau persoanele care încearcă să destabilizeze Republica Moldova, ca
parte a războiului hibrid dus de Rusia în zona Ucrainei. Printre aceste
entităţi proruse s-ar număra politicieni şi oligarhi de la Chişinău. Aurescu a
menţionat utilitatea creării unei misiuni civile a UE pentru Moldova şi
sprijinirea creării unui centru în vederea combaterii dezinformării. Pe
palierul integrării europene, ministrul român a susţinut nevoia ancorării
ireversibile a Republicii Moldova la UE, cu accent pe crearea unui plan de
acţiune pentru integrarea pe piaţa internă şi interconectarea cu UE în domeniul
energiei electrice, prin România.

În ce priveşte Ucraina, Aurescu a amintit sprijinul
multidimensional pe care România l-a acordat acesteia în ultimul an -
tranzitul, în vederea exportului, a aproximativ 13 milioane de tone de cereale
ucrainene, facilităţi economice, deschiderea a noi puncte de frontieră pentru
creşterea conectivităţii, sprijin pentru refugiaţi şi umanitar, asistenţă
bilaterală pentru susţinerea parcursului european. Bucureştiul susţine adoptarea
rapidă a noilor sancţiuni contra Rusiei, continuarea asistenţei financiare şi
intensificarea demersurilor în vederea găsirii căilor juridice pentru tragerea
la răspundere a celor vinovaţi de atrocităţile comise în Ucraina.