Decizii de securitate şi apărare la Bucureşti
România, care are cea mai lungă graniţă cu Ucraina invadată de trupele ruse, este direct interesată de încheierea războiului.
Bogdan Matei, 31.03.2025, 11:45
„Suntem într-o situaţie complicată după alegerile care nu s-au finalizat anul trecut, avem o neîncredere puternică atât în instituţii, cât şi în lumea politică. Avem o situaţie complicată şi în plan internaţional, cu războiul aproape de graniţele noastre. Avem nevoie de stabilitate politică.” – a rezumat starea de fapt din România şi din vecinătatea acesteia preşedintele interimar, Ilie Bolojan, care a condus, vineri, în premieră, o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Participanţii au convenit că România, ca ţară vecină, cu cea mai lungă graniţă terestră şi maritimă cu Ucraina invadată de trupele ruse, este direct interesată de încheierea războiului printr-o pace justă şi durabilă. Bucureștiul salută rezultatele negocierilor recente de la Riad, din Arabia Saudită, privind încetarea focului, precum şi eforturile Statelor Unite în această direcţie, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace „în urma căruia Ucraina, susţinută de toţi aliaţii săi, să poată începe reconstrucţia ţării şi refacerea economiei”.
România nu va trimite acolo trupe de menţinere a păcii, dar – se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, emis după şedinţa CSAT – îşi va aduce contribuţia la acţiunile de monitorizare a armistiţiului în Ucraina, prin infrastructura sa şi alte capabilităţi, fiind direct interesată de încheierea războiului. Încetarea focului, menţionează documenul citat, ar trebui urmată de un acord de pace care să ofere garanţii solide de securitate şi să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Concomitent cu acţiunile de implementare a înţelegerii de armistiţiu, România se va coordona cu aliaţii din regiune şi din NATO în ceea ce priveşte aspectele legate de securitatea şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră. Şi, pentru că aceste evoluţii au un impact şi asupra Republicii Moldova vecine (ex-sovietică, majoritar românofonă), membrii Consiliului au discutat şi despre sprijinul ce va fi acordat în continuare parcursului european al Chişinăului.
În acest context de securitate, a fost aprobată dotarea Forţelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă uşoară, capabilă să execute în cel mai scurt timp o multitudine de misiuni. În comunicat se mai arată şi că o cooperare transatlantică este vitală în aceste momente, fiind necesar ca România să adopte o strategie proactivă de consolidare a relaţiei bilaterale cu Statele Unite, în vederea menţinerii în ţară a unei prezenţe militare americane consistente. La şedinţă au mai fost aprobate rapoartele privind activitatea desfăşurată de instituţiile din domeniul securităţii naţionale în 2024 şi principalele obiective pentru 2025 şi a fost evaluat raportul CSAT pentru anul trecut, care va fi trimis spre aprobare Parlamentului.
