Decizii europene la nivel înalt

Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu Turcia în privinţa crizei refugiaţilor.

Roxana Vasile, 16.10.2015, 13:10

Uniunea Europeană continuă să caute soluţii pentru a rezolva criza
refugiaţilor, cea mai gravă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
La finalul, joi, la Bruxelles, al unei reuniuni a liderilor statelor membre,
Comisia europeană a anunţat că a încheiat cu Turcia, vecină Siriei, un plan de
acţiune comun, în contextul în care ţara a devenit poartă de intrare în Europa a sute de mii de refugiaţi.

Pe
scurt, Ankara s-a declarat dispusă să primească mai mulţi migranţi, să le ofere
perspective mai bune de educaţie şi locuri de muncă, să îşi supravegheze cu mai
multă eficacitate frontierele şi să lupte, împreună cu Europa, împotriva
reţelelor criminale de trafic de fiinţe umane.

În contra-partidă, Uniunea
Europeană se angajează să ajute financiar Turcia, care cere 3 miliarde de euro,
încă negociabili. Ankara bate de mulţi ani la porţile Uniunii Europene!
Candidată din 1999, ea are, însă, şanse minime de aderare din cauza reticenţei,
vocal exprimată, a
unor state precum Franţa şi Germania. Doar 14 din cele 35 de capitole de
negociere au fost deschise şi doar unul singur a fost închis, procesul fiind,
la ora actuală, blocat. Or, Turcia are oportunitatea, acum, de a-şi demonstra
solidaritatea nu numai cu vecinii sirieni, din care peste 2 milioane se află,
deja, pe teritoriul său, ci şi cu europenii, care promit, în revanşă, să
accelereze negocierile pentru facilitarea acordării de vize cetăţenilor turci
care vor să călătorească în Europa.

Pe de altă parte, tot la Bruxelles, statele
membre ale Uniunii Europene au convenit să lucreze la securizarea frontierelor
externe şi să întărească misiunea Agenţiei europene Frontex, de cooperare la
frontierele externe al UE, căreia i se va acorda dreptul de a returna imigranţii
ilegali.

Încă de la debutul crizei refugiaţilor, numeroşi lideri politici
europeni au pus în discuţie necesitatea reformării spaţiului european de liberă
circulaţie.

Pentru România, ocolită de valul migrator, faptul că nu face parte,
încă, din Schegen a fost un avantaj – după cum declara chiar preşedintele Klaus
Iohannis. Ceea ce nu îl împiedică să susţină că aderarea
la acest spaţiu rămâne o prioritate. Părerea – spune şeful statului român -
este împărtăşită şi de preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz,
care, în discuţiile pe care le-au avut cei doi, joi, la Bruxelles, a declarat
că spaţiul Schegen este demn de a
fi păstrat şi că locul României este în interiorul zonei de liberă circulaţie. În
chestiunea migraţiei, preşedintele României şi cel al Parlamentului European au
fost de acord că problema trebuie tratată în integralitate, nu pe părţi, şi la
sursă, europenii trebuind să colaboreze cu ţările de unde vin refugiaţii.