Decizii privind apărarea naţională
România este interesată să devină parte a strategiei Uniunii Europene pe dimensiunea de securitate şi apărare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 05.07.2017, 12:30
România este interesată
şi doreşte să participe la Strategia Uniunii Europene pe teme de securitate şi
apărare. Subiectul s-a numărat printre cele abordate, marţi, la Bucureşti, în
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis,
care a prezidat şedinţa, într-o primă etapă, strategia vizează cercetarea
militară, pentru a se vedea cum poate fi îmbunătăţită industria de apărare
europeană şi cum pot colabora mai intens, în perspectivă, armatele naţionale.
Klaus Iohannis: Vreau să vă reamintesc de discuţia pe care
am avut-o despre Europa cu mai multe viteze şi am explicat, atunci, că nu se
mai discută despre aşa ceva, ci se discută despre proiecte care răman deschise
pentru toată lumea, dar participă cine doreşte şi cine poate. Când e vorba de
securitatea graniţelor externe şi
de securitatea cetăţenilor noştri, România doreşte să participe.
Pe de altă parte, CSAT a aprobat
numărul forţelor şi mijloacelor din ministerele Apărării şi de Interne care pot
fi puse la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional. Preşedintele Iohannis: A fost majorat numărul forţelor care pot
fi puse la dispoziţie. Avem, aşadar, un număr maximal de 1.793 de persoane,
militari şi civili, care pot participa la misiuni externe din partea MApN şi un
număr de 971 de persoane, atât militari cât şi civili, care pot participa din
partea MAI la misiuni externe. Acestea sunt maximele. În realitate, acum nu
sunt atâtea persoane angajate şi probabil nu vor fi nici în 2018, dar cu toţii
am văzut că situaţiile se pot schimba de la o zi la alta şi vrem să fim
asiguraţi că dispunem de o marjă confortabilă pentru a aloca, atunci când
considerăm că este cazul, un număr suplimentar de oameni pentru aceste misiuni.
În schimb, armata română mai aşteaptă să fie echipată corespunzător. Planul
Naţional de Înzestrare a Armatei pe 2017-2026 a fost retras de pe ordinea de zi
a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru că în document nu se preciza
că, pentru cel puţin un deceniu, acestui sector îi vor fi alocate 2 procente
din PIB, aşa cum prevede un acord semnat de toate partidele parlamentare. Ca
urmare, Planul va fi modificat şi va fi prezentat într-o şedinţă ulterioară a
CSAT.
Intenţia Bucureştiului – a punctat preşedintele Klaus Iohannis – nu este
să cheltuiască toţi
banii doar pentru achiziţia de tancuri, avioane sau muniţie, ci şi pentru
dotări de tip logistic. Un foarte recent accident rutier în care şi-au pierdut
viaţa trei militari arată, o dată în plus, că este nevoie şi de o
înzestrare de bază, fiecare zi de întârziere putând să aducă atingere
securităţii naţionale. Şoferul camionului militar în care se aflau soldaţii ar fi spus că a rămas fără frâne şi de aceea a căzut într-o râpă, dar
oficialii au evitat să vorbească despre maşinile foarte vechi şi uzate cu care
sunt transportaţi cei pregătiţi să apere ţara.
