Deficit bugetar ca în pandemie
Deficitul bugetar al României se apropie de nivelul din 2020, anul pandemiei de COVID-19
Bogdan Matei, 10.12.2024, 11:33
Deficitul bugetar al României pentru primele 11 luni din acest an a ajuns la 7,11% din Produsul Intern Brut (PIB), circa 125,7 miliarde de lei (echivalentul a peste 25 de miliarde de euro), potrivit informațiilor obținute de mass-media de la Bucureşti. Ținta de deficit a Guvernului pentru 2024 este de 8,58% din PIB, 152 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că şi în decembrie sunt planificate cheltuieli substanțiale. Un deficit bugetar mai ridicat ca pondere în PIB a fost înregistrat cel mai recent în 2020, anul pandemiei de COVID-19, când indicatorul s-a situat la 9,6%.
Deficitul este diferența dintre veniturile mai mici ale statului și cheltuielile mai mari pe care trebuie să le acopere. Cum statul nu are acești bani, trebuie să îi împrumute. Cu cât deficitele sunt mai ridicate și contractate pe perioade mai lungi de timp, cu atât ritmul de creștere a datoriei publice devine mai alarmant. Împreună cu un ritm de creștere economică mai lent, cum se preconizează pentru România în următorii ani, deficitele bugetare mari pot duce la situații alarmante, cum este cea prognozată pentru anul 2031. Pentru acel an, planul fiscal prevede că România va plăti pe dobânzi la datoria statului 3,5% din PIB (100 de miliarde de lei), față de 2% acum.
Datele oficiale și cele strânse de presă arată că viitorul Guvern va prelua o situație economică grea: un deficit bugetar uriaş, dobânzi la împrumuturile făcute de stat ce au bătut recordul în Uniunea Europeană și fonduri europene suspendate parțial. În acest moment, guvernul în funcție, PSD-PNL, nu poate face Legea Bugetului pentru anul viitor. Cum noul Legislativ nu s-a adunat încă, nu e clară viitoarea majoritate parlamentară, de care depind mai multe capitole bugetare.
Fără bugetul național, primăriile nu-și pot pregăti propriile bugete, iar cetățenii vor resimți imediat efectele. Ministrul liberal al Finanțelor, Marcel Boloş, a recunoscut „că instabilitatea politică generează dificultăți în ceea ce privește strategia de împrumuturi pe piețele externe, pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar și a datoriei publice, întrucât nu poate fi definitivat bugetul pe anul 2025”. Şeful de la guvern al lui Boloş, premierul social-democrat Marcel Ciolacu, afirma, lunile trecute, că împrumuturile colosale contractate de echipa sa executivă sunt destinate, în primul rând, investiţiilor. El dădea exemplul unor ţări vest-europene, precum Portugalia, Spania sau Italia, care s-au îndatorat masiv înainte de a-şi fi creat infrastructura remarcabilă de astăzi.
Comentatorii spun, însă, că bună parte din deficit se datorează măsurilor cu miză electorală – majorări substanţiale de pensii şi de salarii în sectorul de stat -, adoptate de guvern în 2024, care, în România urma să anul tuturor alegerilor: locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale.
