Deficitul comercial al României
A crescut deficitul comercial al României în primele patru luni ale lui 2024.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 11.06.2024, 11:30
România a avut în primele patru luni ale acestui an un deficit comercial (importuri minus exporturi) de peste 9,3 miliarde de euro, mai mare cu 440 milioane de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, arată datele prezentate luni de Institutul Național de Statistică. În perioada analizată, exporturile au însumat aproape 31,3 miliarde de euro, iar importurile peste 40,6 miliarde de euro.
Potrivit INS, în primele patru luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport, precum şi de alte produse manufacturate. Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri a reprezentat circa 73% atât din total exporturi, cât si din total importuri. În context, analiștii apreciază că deficitul comercial este, alături de cel bugetar, una din vulnerabilitățile importante ale economiei. Pe de o parte, veniturile statului sunt mult mai mici decât cheltuielile, iar pe de altă parte exporturile sunt mai mici decât importurile.
Specialiștii precizează că după o perioadă în care deficitul comercial începuse să se corecteze, acum tendința este de amplificare, punând presiune inclusiv pe cursul de schimb euro/leu. Totuși, spun aceștia, rezervele valutare ridicate ale României ar trebui să corecteze deficitul comercial mare care se menține de câtiva ani şi să facă exporturile mai competitive.
Amintim că, potrivit Institutului Național de Statistică, rezervele valutare ale României au depăşit, la sfârșitul lunii trecute, plafonul de 65 de miliarde de euro, faţă de aproximativ 62,5 miliarde la finalul lunii aprilie, ceea ce reprezintă un istoric pentru un indicator de care depind în mod direct stabilitatea cursului valutar şi, respectiv a preţurilor. Evoluţia are efecte pozitive legate atât de întărirea încrederii pieţelor financiare, cât şi a investitorilor în România, dar şi în privinţa sprijinirii instabilităţii cursului de schimb al leului.
Analiștii mai subliniază că tendinţa de majorare a rezervelor valutare se manifestă deja de o perioadă lungă de timp şi este una pozitivă pentru România. Ei amintesc de situaţia internaţională foarte volatilă și de pieţele financiare internaţionale care sunt în prezent nesigure în ce direcţie o vor lua. De aceea, spun specialiștii, rezervele internaţionale mari sunt un fel de centură de siguranţă pentru turbulenţele care pot să apară. Ei punctează, însă, şi aspectele mai puţin favorabile reflectate de creşterea rezervelor valutare, subliniind că o parte din valuta care intră în componenţa acestora provine din fonduri europene, care ulterior sunt transformate în lei şi utilizate de Ministerul Finanţelor pentru finanţarea diverselor proiecte de investiţii.
De asemenea, după mulţi analişti, faptul că România a dovedit o stabilitate a cursului de schimb, remarcabilă în ultimii ani în pofida turbulenţelor care au cuprins toate pieţele, are şi un aspect negativ. În condiţiile în care inflaţia naţională a crescut foarte mult, până la 16%, iar cursul de schimb a rămas aproape neschimbat, exporturile României au suferit, neputând să fie competitive în condiţiile acestui curs de schimb.
